Prisma » Legislativ » Parlamentul îşi prezintă viziunea pentru viitorul Europei

Parlamentul îşi prezintă viziunea pentru viitorul Europei

Pentru a-şi creşte capacitatea de acţiune, a recăpăta încrederea cetăţenilor şi a întări economia zonei euro faţă de şocurile externe, UE trebuie să folosească deplin Tratatul de la Lisabona. Dar pentru a merge mai departe, UE are nevoie să se reformeze fundamental. Acesta a fost mesajul cheie în cele trei rezoluţii care explorează viitorul Uniunii Europene, aprobate de Parlamentul European, joi, 16 februarie.

Prima rezoluţie, redactată de Mercedes Bresso (S&D, IT) şi Elmar Brok (PPE, DE) se concentrează pe cum ar putea fi folosit la maximum Tratatul de la Lisabona. Textul propune, printre altele:

  • Consiliul de miniştri trebuie să se transforme într-o adevărată a doua cameră legislativă, iar configuraţiile sale să devină organisme pregătitoare aşa cum sunt comisiile parlamentare;
  • Fiecare stat membru ar trebui să prezinte cel puţin trei candidaţi, de ambele sexe, pentru rolul de comisar;
  • Consiliul ar trebui să utilizeze doar votul prin majoritate calificată, acolo unde tratatele permit, pentru a evita blocarea unor proiecte legislative importante şi pentru a accelera procesul legislativ, şi
  • Un consiliu permanent al miniştrilor apărării ar trebui creat pentru a coordona politicile de apărare ale statelor membre.

Rezoluţia a fost aprobată cu 329 de voturi la 223 şi 83 de abţineri.

Reformă ambiţioasă a Tratatelor

A doua rezoluţie, redactată de Guy Verhofstadt (ALDE, BE), are în vedere modalităţi de progres dincolo de instrumentele existente şi sugerează diferite reforme la Tratatul de la Lisabona, în domeniile guvernanţei economice, politicii externe, drepturilor fundamentale şi transparenţei.

De exemplu:

  • Sugerează crearea unui ministru de finanţe UE şi a unui mandat pentru Comisie de a formula şi a pune în practică o politică economică comună UE, susţinută de un buget pentru zona euro;
  • Reaminteşte că Parlamentul European ar trebui să aibă un singur sediu;
  • Propune reducerea numărului de comisari UE, inclusiv reducerea numărului de vicepreşedinţi ai Comisiei la doi, şi
  • Crede că cetăţenii UE din fiecare stat membru ar trebui să poată vota direct candidaţii partidelor politice europene la funcţia de Preşedinte al Comisiei, printr-o listă de partid europeană.

Rezoluţia a fost aprobată cu 283 de voturi la 269 şi 83 de abţineri.

Întărirea zonei euro

În a treia rezoluţie, Reimer Böge (PPE, DE) şi Pervenche Beres (S&D, FR) propun apropierea şi mai mare a economiilor din zona euro şi întărirea lor faţă de şocuri externe. Ei subliniază o strategie de convergenţă finanţată de un buget specific pentru zona euro, finanţat de statele membre şi disponibil conform unor condiţii foarte clare.

Propunerile principale sunt:

  • O capacitate fiscală reprezentată de Mecanismul European de Stabilitate (ESM) şi o capacitate specifică suplimentară pentru zona euro, finanţată de membrii săi ca parte din bugetul UE;
  • Un Fond Monetar European (dezvoltat gradual din ESM) cu capacităţi adecvate de împrumut şi creditare şi un mandat clar de a absorbi şocurile economice;
  • Un cod de convergenţă: cinci ani pentru a îndeplini criteriile de convergenţă în fiscalitate, piaţa muncii, investiţii, productivitate, coeziune socială, şi
  • Guvernanţă: un rol mai mare pentru Parlamentul European şi parlamentele naţionale, combinarea funcţiilor preşedintelui Europgrup şi ale comisarului pentru afaceri economice şi monetare, plus un ministru de finanţe şi pentru trezorerie în cadrul Comisiei Europene.

Rezoluţia a fost aprobată cu 304 voturi la 255 şi 68 de abţineri.

Toate aceste propuneri sunt parte dintr-un pachet care prezintă poziţia Parlamentului privind viitorul UE, în pregătirea celei de-a 60-a aniversări a Tratatului de la Roma.

REF.: 20170210IPR61812



Scrieti un comentariu