Dispută în Consiliul Judeţean pentru apa de la robinetele oamenilor

Milionul de euro pe care judeţul l-a primit de la Guvenul Ponta înainte de sărbătorile de iarnă s-a transformat în subiect de dispută în şedinţa de Consiliu Judeţean. Asta pentru că, deşi banii au ajuns în bugetul Aquacaraş, aşa cum era prevăzut, acţionariatul societăţii s-a modificat.

Banii primiţi de la centru anul trecut s-au reportat pe 2013 în capitolul „excedent bugetar” pentru forul judeţean, ceea ce a obligat executivul să îi acorde banii societăţii de apă-canal, însă numai în anumite condiţii. Odată cu alocarea banilor direct societăţii Aquacaraş, Consiliul Judeţean a devenit acţionar majoritar, diminuând rolul celorlalte primării din judeţ, beneficiare ale programului ISPA.

Acesta aspect i-a nemulţumit pe aleşii judeţeni din partea Partidului Social Democrat. De altfel, informaţi de modificare, şi primarii PSD de la Reşiţa, Moldova Nouă, Oraviţa şi Oţelu Roşu au fost prezenţi în sală. În numele lor a luat cuvântul consilierul Ioan Spânu.

„Patru dintre acţionari, care împreună au 90 la sută din acţionariatul Aquacaraş, s-au declarat nemulţumiţi de situaţie. Aleşii PSD propun ca banii să fie alocaţi către acţionari, respectiv primării, iar ulterior primăriile să îi repartizeze către societate, astfel încât structura acţionariatului să rămână la fel”, a declarat Ioan Spânu, ales judeţean din partea PSD.

În replică, preşedintele forului judeţean, Sorin Frunzăverde le-a explicat consilierilor că acest lucru este imposibil de realizat. „Consiliul Judeţean nu poate să investească în primării din excedentul bugetar, pentru că nu există nicio bază legală. Nu ne-am propus ca în Caraş-Severin să fim stăpânii absoluţi ai apei şi deşeurilor”, le-a explicat liderul de la Palatul Administrativ celor prezenţi în sală. Social-democraţii au cerut pauză de consultări, după care au dat vot negativ proiectului de hotărâre.

„Subiectul nu trebuia să creeze animozităţi pentru că implicarea în acest sens a Consiliului Judeţean, a Ministerului de Finanţe şi a Guvernului României reprezintă singura soluţionare posibilă a situaţiei create la Aquacaraş, nu din vina acţionarilor, nici din vina societăţii, ci din cauza schimbării metodologiei în derularea proiectului ISPA. Pe de altă parte, această implicare a celor trei instituţii permite derularea în continuare a programului de extindere a reţelei de apă-canalizare şi construire a staţiilor de epurare şi uzinelor de apă”, a adăugat preşedintele Consiliului Judeţean.

Ce spun primarii

În timp ce primarul oraşului Moldova Nouă, Matei Lupu, a părăsit sala, vizibil supărat pe explicaţiile pe care le-a primit, edilul-şef al Reşiţei a ţinut să facă o serie de precizări. În urma şedinţei i-a convocat pe reprezentanţii presei, ca să îşi întărească poziţia. Mihai Stepanescu explică faptul că înainte ca forul judeţean să devină acţionar majoritar, Primăria Reşiţa deţinea 73 la sută din acţiuni. Odată cu schimbarea însă, acesta se teme că a pierdut controlul asupra tarifelor pe care societatea le aplică, iar oamenii ar putea avea de suferit.

„Reşiţa nu mai are dreptul de a se exprima corespunzător. Dacă Reşiţa nu mai are pondere, oamenii se vor trezi cu mărirea preţului la apă. Cartierul Muncitoresc a stat doi ani după o soluţie din partea constructorului Louis Berger. Analizăm să vedem dacă adoptarea hotărârii este legală, pentru că nu a întrunit două treimi din voturile exprimate, aşa cum spune Legea în cazul subiectelor legate de patrimoniu. Astfel că, sunt şanse să ajungem la instanţă”, a spus Mihai Stepanescu.

Soluţii la cald

O altă soluţie de clarificare a problemei este ca oraşele să ceară o nouă majorare de capital prin cedarea terenurilor pe care sunt amplasate obiectivele Aqauacaraş, respectiv uzina de apă sau staţia de epurare. Soluţia a fost acceptată şi de conducerea Consiliului Judeţean, care şi-a exprimat disponibilitatea de a accepta acest lucru, întrucât Aquacaraş este o societate importantă pentru Caraş-Severin, iar prin intermediul ei se derulează proiecte europene, în valoare de sute de milioane de euro.

Reamintim că societatea Aquacaraş are datorii de două milioane de euro faţă de proiectantul lucrărilor ISPA. Milionul acordat de la centru este menit să deblocheze situaţia de criză generată de restanţele financiare. Un alt milion de euro urmează să fie acordat de Ministerul Finanţelor, în acelaşi sens.

Tatiana Munteanu