Prisma » Ştiinţă » Primul Rover lunar chinezesc

Primul Rover lunar chinezesc

China va trimite primul său Rover pe Lună până la sfârşitul acestui an, în cea mai ambiţioasă misiune lunară, până acum.

Zhao Xiaojin, director al departamentului aerospaţial de la Centrul pentru Ştiinţă spaţială şi Tehnologie din China, descrie roverul lunar ca pe un robot extrem de eficiente şi integrat.

Misiunea lunară Chang’e 3, numită du-pă zeiţa Lunii (Chang’e) în tradiţia chineză, va avea loc în decembrie, atunci când un vehicul spaţial chinezesc va ateriza, pentru prima dată, pe un corp ceresc.

Sonda Chang’e 3 este formată din două module: modulul de serviciu şi vehiculul de aselenizare, cu o masă totală de 3.800 kg.

Când va ajunge pe orbita Lunii la bordul unei nave purtătoare, vehiculul de aselenizare va coborî pe o orbită eliptică înclinată la 45 de grade. Când va atinge 15 km de perigeu, vehiculul va aprinde propulsoarele variabile pentru a reduce viteza, astfel încât acesta să coboare încet la 100 metri deasupra suprafeţei Lunii. Va oscila la această altitudine, deplasându-se pe orizontală pentru a evita obstacolele şi va coborî încet la 4 metri deasupra solului, moment în care motorul se va opri pentru o cădere liberă pe suprafaţa Lunii.

Vehiculul de aselenizare este prima navă spaţială chinezească cu propulsie nucleară, necesară pentru a sprijini operaţiunile sale în timpul lungilor nopţi lunare. Are o masă totală de 1200 kg şi o durată de funcţionare proiectată de 12 luni lunare. Odată aterizarea efectuată cu succes, el va elibera un rover lunar cu şase roţi, propulsat de energie electrică, pentru a explora zonele înconjurătoare. Are o viaţă proiectată de 90 de zile lunare şi poate studia o suprafaţă de 3 km pătraţi, distanţa maximă de deplasare fiind de 10 km. Cu o masă totală de 120 kg, poate transporta până la 20 kg sarcină utilă.

Vehiculul robotizat se poate “odihni”, intrând în mod automat într-o stare latentă pentru reîncărcarea bateriilor, şi se întoarce, tot automat, la activitate după un timp. Poate suporta vidul, radiaţii intense şi temperaturi extreme. Temperaturile pe suprafaţa Lunii pot varia de la minus 180 la plus 150 de grade Celsius.

Roverul este echipat cu numeroase detectoare şi sisteme de culegere a informaţiilor, un aparat de fotografiat panoramic şi aparate de măsură radar. El se va deplasa pe satelitul natural al Pământului aproximativ trei luni.

Sonda lunară a încheiat perioada de cercetare şi de producţie şi a intrat oficial în faza de lansare. Racheta purtătoare, Chang’e 3, a trecut şi ea de primul test iar rampa de lansare şi sisteme de control sunt gata pentru misiune. O navă spaţială Chang’e 4, care include vehiculul purtător şi Roverul, a fost, de asemenea, construită pentru a servi ca rezervă.

Ambiţiile lunare ale Chinei au început cu sateliţii orbitali Chang’e 1 şi Chang’e 2, care au fost lansaţi în 2007 respectiv 2010.

Prima sondă a colectat un volum mare de date şi a construit o hartă completă a Lunii. A doua misiune a sporit foarte mult rezoluţia hărţii anterioare şi a generat o imagine de înaltă definiţie a Sinus Iridium, o câmpie de lavă bazaltică, considerată de observatorii lunari a fi una dintre zonele cele mai frumoase ale satelitului şi locul unde va coborî misiunea actuală.

Sonda Chang’e 3 face parte din a doua etapă a misiunii lunare în trei etape a Chinei, orbitare, aterizare şi analiza solului lunar.

După roverul lunar, următorul pas în programul privind Luna, va fi lansarea unei sonde care poate reveni cu mostre de pe Lună pe Pământ. Această misiune dus-întors este aşteptată înainte de 2020, sub numele de Chang’e 5.



Scrieti un comentariu