Prisma » Social » Respectarea drepturilor cetăţenilor europeni de a locui şi a munci într-o altă ţară din UE

Respectarea drepturilor cetăţenilor europeni de a locui şi a munci într-o altă ţară din UE

Comisia Europeană a adoptat recent un document programatic care subliniază responsabilitatea comună a statelor membre şi a instituţiilor UE în ceea ce priveşte respectarea drepturilor cetăţenilor europeni de a locui şi a munci într-o altă ţară din UE. Pentru a sprijini eforturile statelor membre în acest sens, documentul Comisiei defineşte cinci acţiuni concrete de consolidare a dreptului la libera circulaţie, ajutând totodată statele membre să profite de avantajele oferite de acesta. Documentul programatic clarifică drepturile cetăţenilor UE în ceea ce priveşte libera circulaţie şi accesul la prestaţiile sociale, răspunzând în acelaşi timp preocupărilor exprimate de unele state membre în legătură cu problemele pe care fluxurile migratoare le-ar putea pune autorităţilor locale.

Cu peste 14 milioane de cetăţeni ai UE rezidenţi într-un alt stat membru, libera circulaţie – şi anume posibilitatea de a trăi, a munci sau a studia oriunde în Uniunea Europeană – este dreptul cel mai preţuit de europeni. Lucrătorii din UE beneficiază de acest drept încă de la naşterea Uniunii Europene, principiul fiind consacrat la Roma, în 1957, cu ocazia primului tratat european.

Libera circulaţie a cetăţenilor este de asemenea unul dintre pilonii pieţei unice şi un element central al succesului acesteia: ea stimulează creşterea economică, permiţându-le persoanelor să călătorească, să consume şi să lucreze peste graniţă şi dându-le companiilor ocazia să recruteze dintr-un rezervor mai bogat de talente. Mobilitatea forţei de muncă între statele membre contribuie la reducerea necorelărilor dintre competenţele oferite şi locurile de muncă disponibile, în contextul unor dezechilibre semnificative pe pieţele forţei de muncă din UE şi al îmbătrânirii populaţiei.

În fine, normele UE în materie de liberă circulaţie prevăd o serie de garanţii care permit statelor membre să prevină abuzurile.

Prezenta Comunicare analizează impactul pe care cetăţenii mobili ai UE îl au asupra sistemelor de protecţie socială din statele membre gazdă. Dovezi concrete sugerează cu tărie faptul că majoritatea cetăţenilor UE care se mută într-un alt stat membru fac acest lucru pentru a munci. Probabilitatea ca aceştia să exercite o activitate economică este mai mare, comparativ cu cetăţenii statului membru gazdă, iar şansele ca ei să depindă de prestaţii sociale sunt mai reduse. De fapt, procentajul cetăţenilor mobili ai UE care beneficiază de prestaţii este relativ scăzut, în comparaţie cu resortisanţii proprii ai statelor membre şi cu cei ai ţărilor terţe. În majoritatea statelor membre, cetăţenii mobili ai UE sunt contribuabili neţi la sistemul de protecţie socială din ţara gazdă.

Comunicarea defineşte drepturile şi obligaţiile pe care le au cetăţenii Uniunii în temeiul legislaţiei UE. Ea clarifică condiţiile pe care aceştia trebuie să le îndeplinească pentru a avea dreptul la liberă circulaţie şi a beneficia de asistenţă socială şi de prestaţii de securitate socială. Ţinând cont de problemele apărute în unele state membre, comunicarea explică garanţiile menite să combată abuzurile, frauda şi erorile, descriind totodată instrumentele de incluziune socială aflate la dispoziţia statelor membre şi a comunităţilor locale care se confruntă cu presiuni speciale provocate de afluxul cetăţenilor mobili ai UE.

Pentru a răspunde preocupărilor exprimate în unele state membre UE cu privire la punerea în practică a normelor privind libera circulaţie, Comisia defineşte cinci acţiuni pentru a ajuta autorităţile naţionale şi locale:

  • să lupte împotriva căsătoriilor de convenienţă: Comisia va ajuta autorităţile naţionale să pună în aplicare norme UE care să le permită să combată eventualele abuzuri ale dreptului la libera circulaţie, prin elaborarea unui manual privind soluţionarea problemei căsătoriilor de convenienţă.
  • să aplice norme UE de coordonare a securităţii sociale: Comisia colaborează îndeaproape cu statele membre pentru a clarifica, printr-un ghid practic ce va fi elaborat până la finele anului 2013, „proba reşedinţei obişnuite”, prevăzută de normativa europeană privind coordonarea securităţii sociale. Criteriile stricte aplicate în cadrul acestei probe garantează faptul că cetăţenii care nu lucrează pot avea acces la securitate socială într-un alt stat membru doar după ce şi-au deplasat cu adevărat centrul de interes în statul respectiv (de exemplu, familiile).
  • să soluţioneze problemele legate de incluziunea socială: ajutând statele membre să utilizeze mai eficient Fondul social european pentru a aborda problema integrării sociale: de la 1 ianuarie 2014, minimum 20 % din fondurile FSE ar trebui cheltuite pentru promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei în fiecare stat membru.
  • să promoveze schimbul de bune practici între autorităţile locale: Comisia va ajuta autorităţile locale din întreaga Europă să facă schimb de cunoştinţe, pentru a răspunde mai bine provocărilor din sfera incluziunii sociale. Până la finele anului 2013, Comisia va finaliza un studiu de evaluare a impactului liberei circulaţii în şase mari oraşe, iar în februarie 2014, ea va invita primarii să discute provocările şi să facă schimb de bune practici.
  • să asigure aplicarea pe teren a normelor UE privind libera circulaţie: până la finele anului 2014, Comisia va elabora, în colaborare cu statele membre, un modul de pregătire online, pentru a ajuta personalul autorităţilor locale să înţeleagă şi să aplice pe deplin dreptul la libera circulaţie al cetăţenilor UE. 47 % dintre cetăţenii UE sunt astăzi de părere că problemele cu care se confruntă atunci când se mută într-o altă ţară din UE sunt cauzate de faptul că funcţionarii administraţiilor locale nu sunt suficient de bine familiarizaţi cu dreptul la liberă circulaţie al cetăţenilor UE.

Context

Cu 20 de ani în urmă, Tratatul de la Maastricht a extins dreptul la liberă circulaţie tuturor cetăţenilor UE, indiferent dacă aceştia desfăşoară sau nu o activitate economică. Normele şi condiţiile specifice care se aplică dreptului la liberă circulaţie şi şedere sunt stipulate într-o directivă adoptată de statele membre în 2004.

Pentru 56 % din cetăţenii europeni, libera circulaţie este cea mai pozitivă realizare a Uniunii Europene. Într-adevăr, tot mai mulţi europeni beneficiază de acest drept, locuind într-un alt stat membru al UE: la finele anului 2012, 14,1 milioane de cetăţeni trăiau într-un alt stat membru decât ţara lor de origine. În sondajele Eurobarometru, peste două treimi dintre europeni (67%) consideră că libera circulaţie a persoanelor pe teritoriul UE aduce beneficii economice propriei ţări.

Fiecare cetăţean european are dreptul de a locui într-o altă ţară din UE pentru cel mult trei luni, fără nicio altă condiţie sau formalitate. Dreptul de şedere pentru mai mult de trei luni face obiectul anumitor condiţii, în funcţie de statutul persoanei în statul membru gazdă.

Comisia Europeană – IP/13/1151 25/11/2013



Scrieti un comentariu