Prisma » Educaţie » Preotul Emil Varga, despre tinerii vremurilor noastre

Preotul Emil Varga, despre tinerii vremurilor noastre

Preot Emil Varga

Problema tinerilor, o problemă prea puţin abordată în prezent, sau nu atât de amplu pe cât ar trebui abordată, rămâne un subiect nelămurit şi neelucidat de către societatea în care trăim cu toţii, unii mai implicaţi, alţii mai puţin implicaţi.

Am încercat să aflu părerea unui preot tânăr, preot şi profesor de religie, care prin natura profesiei este mai aproape de tineri şi poate intra în contact cu aceştia şi din alt unghi, a preotului tânăr aflat în mijlocul tinerilor. Fără a intenţiona să susţină un discurs teologic sau o oră de religie, acesta a susţinut că nu pot fi separaţi tinerii de Biserică, cum nu pot fi separaţi de familie şi de şcoală, căci dacă se separă de una dintre aceste trei elemente esenţiale, există toate şansele să crească tineri infirmi, nu fizic, ci mai ales sufleteşte, susţine preotul Emil Varga.

De aceea Biserica are şi o latură dinamică, o latură lucrativă, prin care să pună în lucrare toate valorile morale. Cu toate că Biserica nu face atât cât ar putea să facă şi asta poate că nu este tocmai vina instituţiei pentru că la o scară foarte mare lucrurile sunt tot mai greu de controlat şi greu de gestionat. Într-o comunitate mică lucrurile se pot schimba în bine foarte repede. dacă acea comunitate ştie să se organizeze, dar când se vorbeşte de grupuri, la scară mult mai mare şi de comunităţi mult mai mari, aici este o problemă, şi de logistică şi de organizare, spune preotul.

Tinerii merg la biserică, în ciuda unor păreri sau curente mai mult sau mai puţin religioase, tinerii îşi manifestă chiar dorinţa de a cunoaşte. Şi mai există o problemă a tinerilor de astăzi, care nu se mai mulţumesc cu informaţiile pe care le primeau părinţii lor. Chiar felul de comunicare, sub multe aspecte, este altul şi caută un fel de comunicare mult mai activ, mai profund şi mai critic.

Preotul Emil Varga susţine de asemenea că încă este bine, că încă tinerii îl mai caută pe Dumnezeu, îşi pun întrebări vizavi de viaţa lor, de trăirile lor şi, cu alte cuvinte generaţia actuală de tineri nu se mai mulţumeşte cu puţin, adică nu mai acceptă răspunsuri de genul ”aşa trebuie”. sau ”aşa e bine”. Acestea sunt pentru tânărul zilelor noastre răspunsuri seci, care-l determină să aibe o reţinere, să fie reticent, în loc să fie pătruns de valorile creştine. Aici intervine dascălul de religie, îndrumătorul, cel care îi ajută să descopere. Tinerii trebuie provocaţi să vină şi să descopere ceea ce poate până la un anumit punct părea plictisitor, şi aici intervine rolul profesorilor de religie care trebuie să pună accent pe latura explicativă a tot ceea ce se întâmplă în Biserică: slujbe, ritual, etc. Deşi în prezent slujbele ar trebui aduse mult mai aproape de auditoriu ”precum Hristos în m ijlocul poporului, pentru că, metaforic vorbind, Hristos era un om al străzii, era printre oameni, printre cei din clasa de jos a societăţii şi le vorbea faţă către faţă şi eu zic că această coborâre în rândul oamenilor, asemenea lui Iisus, este mai mult ca oricând necesară”, susţine tânărul preot.

Este sau nu ora de religie importantă în şcoală? O întrebare care încă mai persistă. Ora de religie ar trebui să deţină de fapt un rol moralizator şi afectiv. Multora le place să fie moralizatori, să ofere sfaturi, însă este cu mult mai greu să pună cuvântul în faptă. ”Mie îmi place să vorbesc despre ora de religie ca despre o oră de suflet şi la mine la şcoală aşa le vorbesc elevilor mei şi eu găsesc terenul propice de a le spune şi altceva faţă de ceea ce sunt pregătiţi să asculte. Pe mine mă încântă teribil când un elev mă întrerupe din ceea ce vreau eu să expun în acea oră, o anume temă. De multe ori las lecţia ce-o aveam de expus şi fac o dezbatere, un studiu de caz, împreună cu clasa, pe ceea ce el vrea să afle”. Şi astfel, susţine preotul, a avut ocazia să discute despre problema adolescenţilor mai multe ore de religie şi astfel să ofere răspunsuri.

Şi este şi mai mare bucuria acestuia ca profesor când încă 2-3 elevi, discută pe coridor, după ore, pe acelaşi subiect. Aici se văd rezultatele.

Preotul Emil Varga cu copii in biserica

De multe ori cu cei mai mulţi tineri nu se comunică pentru că părinţii sunt plecaţi în străinătate, nimeni nu le ascultă of-urile, nu au un răspuns, societatea de multe ori îi ignoră, la biserică se plictisesc, nu au răspunsuri de nicăieri şi atunci unde să caute? Întrebările lor rămân, nelămurirea lor se transformă în frustrări iar în anumite situaţii frustrările se transformă în depresie. Aici ar trebui să intervină rolul bisericii şi al profesorilor de religie. Să găsească mijloace de a se apropia de sufletul lor, în continuă căutare de răspunsuri, cu sensibilitate, o muncă de chirurg, aşa cum preciza părintele Varga. e esenţial să se realizeze o colaborare între profesorul de religie şi psihologul pentru a-i ajuta pe tineri, pentru a le oferi răspunsurile pe care le caută şi de veni împreună în ajutorul lor. Psihologul şi preotul sunt în viziunea lui acei psihoterapeuţi care îi ajută pe tineri să aibe parte de un echilibru psihic şi sufletesc, de a-i ajuta pe tineri să facă diferenţa dintre bine şi rău şi astfel problemele se rezolvă de la sine, pot găsi o rezolvare.

Tinerii au nevoie să li se insufle siguranţa şi speranţa că cineva este mereu alături de ei. Poate că ei s-ar aştepta ca alţii să vină spre ei dar primul pas trebuie să-l facă ei. „În această ecuaţie a vieţii, a căutării de sens în viaţă trebuie să faci tu un minim pas pentru ca mai departe ceilalţi să poată să te ajute. Aşa se întâmplă şi în relaţia cu Dumnezeu. Dacă tu nu vrei să faci un pas spre schimbarea ta, să pui început bun vieţii tale, e foarte greu ca cineva să te schimbe cu adevărat, dacă tu nu vrei. Totul depinde de voinţa ta. Vremurile pe care le trăiesc tinerii sunt diferite. Acum sunt bombardaţi cu tot felul de informaţii, uneori cu adevărat dezumanizante, ei nu mai socializează cum se făcea cândva, se cantonează într-un mediu virtual, unde sunt foarte activi şi prin care îşi arată stările interioare şi suferinţele pe plan afectiv”.

Starea de depresie face ravagii în rândul tinerilor, spune preotul, care încercă să-şi cunoască elevii, şi tristeţea îndelungată “sapă la temelia speranţei” şi atunci devine o problemă gravă.

Care sunt motivele acestei întristări a tinerilor?

Motivele sunt multiple, complexe şi societatea în ansamblu nu prea sprijină tinerii. De multe ori lipseşte familia, de multe ori nu există comunicare între familie, şcoală. biserică şi problemele tinerilor sunt descoperite prea târziu sau chiar deloc, iar unii tineri se blazează şi nu mai vor să facă nimic cu viaţa lor.

Există speranţă şi ea este oferită şi susţinută de astfel de oameni, tineri, ca şi părintele Varga, care cred că pot pune început bun la baza evoluţiei acestei societăţi pentru că viitorul stă tocmai în aceşti tineri, pentru care acum este vremea întrebărilor care mai târziu va deveni vremea faptelor înţelepte.



Scrieti un comentariu