Prisma » Economic » Strategia privind piaţa unică digitală: Comisia Europeană convine asupra domeniilor de acţiune

Strategia privind piaţa unică digitală: Comisia Europeană convine asupra domeniilor de acţiune

Tehnologia digitală este parte a vieţii cotidiene. De la urmarea de cursuri online la vizionarea de filme, de la a cumpăra sau a vinde online la a intra în legătură cu prietenii sau cu medicul dumneavoastră, internetul este o sursă nepreţuită de oportunităţi digitale. Însă, în fiecare zi, cetăţenii şi întreprinderile din UE se confruntă cu numeroase obstacole: de la geoblocare sau ineficienţă în livrarea transfrontalieră a coletelor la imposibilitatea conectării la o serie de servicii disponibile online. De prea multe ori, serviciile digitale se limitează la frontierele naţionale. Pentru Comisia Europeană, înlăturarea acestor obstacole şi crearea unei pieţe unice digitale constituie o prioritate: „digitalizarea” libertăţilor pieţei unice a UE şi stimularea creşterii economice şi a creării de locuri de muncă pe continentul nostru. Colegiul comisarilor a avut recent o primă discuţie pe tema strategiei privind piaţa unică digitală, care este prevăzută să fie prezentată în luna mai, şi a stabilit principalele domenii asupra cărora Comisia îşi va concentra activitatea astfel încât să aducă schimbări reale atât pentru consumatori, cât şi pentru întreprinderi.

Dezbaterea de orientare a stabilit trei domenii principale asupra cărora se va concentra acţiunea Comisiei în acest mandat.

1. Asigurarea unui acces mai bun al consumatorilor şi al întreprinderilor la bunurile şi serviciile digitale

Facilitarea comerţului electronic transfrontalier, în special pentru IMM-uri, prin norme armonizate privind consumatorii şi contractele şi prin servicii de livrare a coletelor mai eficiente şi mai accesibile ca preţ. În prezent, doar 15 % dintre consumatori îşi fac cumpărăturile online dintr-un alt stat al UE, fapt care nu este surprinzător în condiţiile în care cheltuielile de expediere ajung să fie mai mari decât preţul real al produsului (pentru mai multe cifre, a se vedea fişa informativă).

Abordarea problemei geoblocării: prea mulţi cetăţeni europeni nu pot utiliza serviciile online care sunt disponibile în alte ţări ale UE, cel mai adesea fără nicio justificare, sau sunt redirecţionaţi către un magazin local cu preţuri diferite. Pe o piaţă unică, această discriminare nu îşi are locul.

Modernizarea legislaţiei privind drepturile de autor în vederea asigurării unui echilibru just între interesele creatorilor şi cele ale utilizatorilor sau ale consumatorilor. Aceasta va îmbunătăţi accesul oamenilor la cultură şi, prin urmare, va sprijini diversitatea culturală, creând noi oportunităţi pentru artişti şi creatorii de conţinut şi asigurând o mai bună respectare a drepturilor.

Simplificarea regimurilor TVA este un element important pentru stimularea activităţilor transfrontaliere ale întreprinderilor, în special ale IMM-urilor. Costul şi complexitatea pe care le presupune abordarea reglementărilor fiscale dintr-o altă ţară reprezintă o problemă majoră pentru IMM-uri. Costurile legate de TVA rezultate ca urmare a aplicării unor cerinţe diferite în materie de la o ţară la alta sunt estimate la 80 de miliarde EUR.

2. Configurarea mediului astfel încât reţelele şi serviciile digitale să prospere

Toate serviciile, aplicaţiile şi conţinuturile digitale depind de internet de mare viteză şi de reţele sigure, forţa motrice fără de care nu putem avea servicii digitale noi şi inovatoare. Pentru a încuraja investiţiile în infrastructură, Comisia va revizui, prin urmare, normele actuale privind telecomunicaţiile şi mass-media astfel încât acestea să fie adaptate noilor provocări, în special în ceea ce priveşte uzanţele consumatorilor (de exemplu, numărul în creştere al apelurilor de voce efectuate prin intermediul internetului) şi noii actori din acest domeniu.

Spectrul este aerul pe care îl respiră internetul. Îmbunătăţirea coordonării între statele membre este esenţială. Europa a înregistrat întârzieri semnificative în ceea ce priveşte implementarea tehnologiei 4G de ultimă generaţie, deoarece spectrul adecvat nu era disponibil. Spectrul nu se limitează la frontierele naţionale: este necesară o abordare europeană pentru gestionarea acestuia în vederea promovării unei pieţe unice autentice, care oferă servicii paneuropene.

Comisia va analiza influenţa tot mai mare a platformelor online (motoare de căutare, platforme de comunicare socială, magazine de aplicaţii etc.) în cadrul unei economii bazate pe internet prospere. În acest sens, se va analiza cum ar putea fi consolidată încrederea în serviciile online, asigurându-se un grad mai mare de transparenţă, cum ar putea fi incluse aceste servicii în lanţul valoric online, precum şi cum ar putea fi facilitată eliminarea rapidă a conţinutului ilegal.

În prezent, 72 % dintre utilizatorii internetului din Europa îşi exprimă rezervele cu privire la utilizarea serviciilor online deoarece îşi fac griji pentru că trebuie să dezvăluie online prea multe date cu caracter personal. În vederea stimulării încrederii,adoptarea rapidă a Regulamentului privind protecţia datelor este esenţială.

3. Crearea unei economii şi a unei societăţi digitale europene cu potenţial de creştere pe termen lung

Industria este un pilon esenţial al economiei europene, industria prelucrătoare a UE reprezentând 2 milioane de întreprinderi şi 33 de milioane de locuri de muncă. Comisia doreşte să sprijine toate sectoarele industriale în eforturile lor de integrare a noilor tehnologii şi de gestionare a tranziţiei către un sistem industrial inteligent („Industry 4.0”).

Standarde: asigurarea interoperabilităţii noilor tehnologii este esenţială pentru competitivitatea Europei, standardele trebuie elaborate mai rapid.

Totodată, Comisia doreşte ca industria şi societatea să profite pe deplin de economia bazată pe date. În fiecare secundă se produc volume mari de date, create de oameni sau generate de maşini, ca de exemplu senzorii care colectează informaţii privind condiţiile climatice, imaginile din satelit, imaginile şi înregistrările video digitale, evidenţele privind tranzacţiile de cumpărare sau semnalele GPS. Sistemele de tip big data sunt o mină de aur, însă presupun totodată provocări importante, de la aspectele legate de proprietatea asupra datelor la protecţia datelor şi la standardele în materie.Aceste provocări trebuie abordate astfel încât potenţialul big data să fie valorificat.

Acelaşi lucru este valabil şi în cazul tehnologiei de tip cloud computing, care înregistrează o creştere rapidă a utilizării: se estimează că ponderea datelor digitale stocate în mediul cloud va creşte de la 20 % în 2013 la 40 % în 2020. Reţelele şi resursele puse în comun pot stimula economia noastră, însă pentru ca acestea să prospere şi să fie utilizate pe scară mai largă, în întreaga Europă, de cetăţeni, întreprinderi, organizaţii şi serviciile publice, este nevoie şi de un cadru adecvat.

De asemenea, europenii ar trebui să poată să se bucure de beneficiile oferite de serviciile electronice interoperabile, de la e-guvernare la e-sănătate, şi să îşi dezvolte competenţele digitale astfel încât să poată valorifica oportunităţile pe care le oferă internetul şi să îşi mărească şansele de a obţine un loc de muncă.

Comisia Europeană 25.03.2015, IP/15/4653



Scrieti un comentariu