Balcanii de Vest şi Turcia: procesul de extindere este esenţial pentru consolidarea stabilităţii politice şi economice în regiune

În cadrul unui set de rapoarte adoptate recent, Comisia Europeană a evaluat stadiul în care se află ţările din Balcanii de Vest şi Turcia în ceea ce priveşte îndeplinirea cerinţelor de aderare la UE.

În cadrul unei serii de rapoarte anuale adoptate în 10 noiembrie, Comisia Europeană a evaluat stadiul în care se află ţările din Balcanii de Vest şi Turcia în ceea ce priveşte îndeplinirea cerinţelor de aderare la UE, şi a stabilit acţiunile care trebuie întreprinse pentru a rezolva problemele rămase.

Provocări comune

Regiunea a fost grav afectată de criza refugiaţilor. Turcia acordă un sprijin substanţial pentru cele peste 2 milioane de refugiaţi sirieni aflaţi pe teritoriul său. Balcanii de Vest, în special fosta Republică iugoslavă a Macedoniei şi Serbia, au gestionat un număr semnificativ de resortisanţi ai ţărilor terţe care au tranzitat aceste ţări de la începutul anului. Provocarea migraţiei necesită mai mult ca oricând o cooperare sporită cu ţările implicate în procesul de extindere, iar UE oferă un sprijin substanţial în acest scop.

Principii fundamentale esenţiale pentru stabilitate

În cadrul strategiei sale de extindere, Comisia reafirmă accentul puternic pus pe principiul „abordarea cu prioritate a principiilor fundamentale” în procesul de aderare. Aspectele esenţiale ale statului de drept, ale drepturilor fundamentale, consolidarea instituţiilor democratice, inclusiv reforma administraţiei publice, precum şi dezvoltarea economică şi competitivitatea rămân principalele priorităţi. Se înregistrează progrese, în special în ceea ce priveşte adoptarea legislaţiei relevante şi crearea structurilor administrative necesare. Cu toate acestea, de foarte multe ori, punerea în aplicare efectivă la toate nivelurile lipseşte. Comisia va continua să îşi concentreze eforturile pe asigurarea faptului că statele stabilesc o ordine de prioritate a reformelor în aceste domenii-cheie şi fac un bilanţ.

Situaţia actuală

Deşi s-au înregistrat progrese importante în ultimul an, există în continuare provocări majore. În ceea ce priveşte statul de drept, sistemele judiciare nu sunt suficient de independente, eficiente şi răspunzătoare. Sunt necesare în continuare eforturi serioase pentru combaterea criminalităţii organizate şi a corupţiei, în special în vederea stabilirii unui istoric al anchetelor, al urmăririlor penale şi al condamnărilor definitive. Drepturile fundamentale sunt în mare măsură consacrate prin lege, însă, în realitate, există în continuare deficienţe. Asigurarea libertăţii de exprimare reprezintă o provocare aparte, cu evoluţii negative în mai multe ţări. Reforma administraţiei publice trebuie continuată cu hotărâre, astfel încât să se asigure capacitatea administrativă necesară, precum şi rezolvarea problemelor ridicate de politizare şi de lipsa de transparenţă. Este necesar să se acorde atenţie, de asemenea, funcţionării instituţiilor democratice şi să se coopereze şi mai strâns cu actorii societăţii civile locale pentru ca reformele să fie implementate la nivelul întregii societăţi.

Majoritatea ţărilor se confruntă cu provocări majore în ceea ce priveşte guvernanţa economică şi competitivitatea. Dezvoltarea economică este esenţială pentru crearea de locuri de muncă, pentru creşterea economică şi creşterea interesului investitorilor. Comisia a pus un accent deosebit pe cooperarea regională şi pe stimularea dezvoltării economice şi a conectivităţii la nivel regional. S-au înregistrat progrese importante în acest domeniu, în special prin „procesul de la Berlin” şi prin formatul „Grupul celor şase din Balcanii de Vest”. Comisia subliniază, de asemenea, necesitatea unor bune relaţii de vecinătate şi soluţionarea litigiilor bilaterale.

CONTEXT

O nouă prezentare

În acest an, Comisia a introdus o abordare consolidată în ceea ce priveşte evaluările sale referitoare la principiile fundamentale şi la capitolele conexe din acquis. În prezent, strategia cuprinzătoare privind extinderea este multianuală, acoperind perioada mandatului Comisiei. Pe lângă raportarea cu privire la progresele înregistrate, se pune un accent mult mai mare pe gradul de pregătire pentru asumarea obligaţiilor asociate statutului de stat membru. În acelaşi timp, rapoartele oferă orientări cu o claritate sporită pentru ceea ce se aşteaptă să facă ţările atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. Se utilizează bareme armonizate, care sporesc comparabilitatea între ţări şi îmbunătăţesc transparenţa procesului de aderare. Acest lucru ar trebui să faciliteze o monitorizare mai atentă a reformelor de către toate părţile interesate.

Procesul de extindere

Actuala agendă de extindere cuprinde ţările din Balcanii de Vest şi Turcia. Negocierile de aderare cu Turcia au fost deschise încă din anul 2005, dar se avansează lent. Sunt în desfăşurare negocierile de aderare cu Muntenegru, care au început în 2012, şi cele cu Serbia, care au început în 2014. Procesul de aderare la UE a fostei Republici iugoslave a Macedoniei – o ţară candidată din 2005 – se află în impas. Albania a primit statutul de ţară candidată în 2014 şi în prezent abordează o serie de priorităţi-cheie înainte să se poată recomanda de către Comisie deschiderea negocierilor de aderare. În luna iunie a intrat în vigoare un acord de stabilizare şi de asociere (ASA) cu Bosnia şi Herţegovina. În luna octombrie 2015 s-a semnat un ASA cu Kosovo.

IP/15/5976, 10.11.2015