Prisma » Cultură » Linia ferată Oraviţa-Anina

Linia ferată Oraviţa-Anina

Banatul Montan, prioritar în construcţiile feroviare în România

În publicaţiile contemporane se pomeneşte tot mai des despre realizările istorice, din diferite domenii: industriale, economice, tehnologice etc. scoţându-se în evidenţă faptul că în Banatul Montan, de exemplu, au fost construite în secolul trecut primele linii ferate pentru transportul cu trenuri tractate cu locomotive cu aburi, a diferitelor materiale, de construcţii, cărbune şi cherestea.

În scrierea de azi vorbim despre construcţia liniei ferate Oraviţa-Anina şi încercările autorităţilor reşiţene de a reda strălucirea de altă dată a acestui obiectiv ce părea dat uitării, prin refacerea infrastructurii acesteia dar de data aceasta prevăzându-se numai scopul turistic, ţinându-se cont de amploarea mişcării turistice din ultimul timp în Banatul Montan.

Despre acest subiect s-au scris multe pagini de istorie. Aş evidenţia în acest scop pe reputatul scriitor şi publicist ing. Perianu Dan din Reşiţa. Au mai scris despre acest domeniu şi alţi specialişti, cunoscători în acest domeniu.

Locurile prin care a fost construită c.f. Oraviţa-Anina este deluros, cu versanţi foarte abrupţi şi cu văi imposibil de ocolit. Dar tocmai aceste obstacole dau locurilor aspecte şi imagini de neegalat şi de neuitat.

Proiectanţilor traseului căii ferate le-a trebuit aproape şapte ani pentru a-l parcurge pas cu pas pentru a stabili traseul funcţie de curbele de nivel ale reliefului.

Traseul c.f. trece în principal pe linia următoare: cap de linie Oraviţa, Maidan, Lişava, Ciudanoviţa, Gârlişte, Anina, terminându-se la Steierdorf, cartier al Aninei.

Lucrările la această c.f. au început în iulie 1855 după îndelungate tergiversări ale autorităţilor Austro-Ungare sub tutela cărora se afla temporar Banatul românesc. Austro-Ungaria se confruntau cu importante dificultăţi financiare datorită unei puternice crize economice.

Traseul liniei ferate Oraviţa-Anina avea o lungime de 33 de km, trecând prin 14 tuneluri şi peste 10 viaducte, unele viaducte având adâncituri de peste 40-50 de m. Cele 14 tuneluri au lungimi între 26 de m şi 660 m cum e cel de la Gârlişte.

Inaugurarea c.f. Oraviţa-Anina s-a făcut la 15 dec. 1863, după o muncă soldată şi cu pierderi de vieţi omeneşti.

Calea ferată Oraviţa-Anina este socotită ca fiind a 5-a c.f. montană de pe teritoriul României.

După dispute îndelungate ale autorităţilor din Caraş-Severin, s-a hotărât ca această nouă c.f. să fie folosită exclusiv în scop turistic. S-a început cu refacerea gărilor Oraviţa şi Anina, care se găseau într-o stare deplorabilă. De pe traseul c.f. lipseau bucăţi întregi de şină, iar de la viaducte şi poduri lipseau diferite ansamble metalice. Au fost devalizate şi micile halte de pe traseu, furându-se cărămida şi ţigla.

Totuşi s-a reuşit ca până la ora actuală să se repare o locomotivă şi câteva vagoane şi să se pună în circulaţie Mocăniţa cum se numea vechiul tren.

Mocăniţa cu cele 4 vagoane circulă dus-întors odată pe zi în jurul prânzului, cu plecarea din Oraviţa. La Anina staţionează jumătate de oră şi revine la Oraviţa. Majoritatea călătorilor sunt turişti. Se remarcă faptul că întotdeauna sunt mai mulţi turişti la plecarea din Oraviţa decât la întoarcere. Asta se explică prin faptul că o parte dintre turişti se împrăştie prin frumoasele zone ale Semenicului.

Traseul c.f. se parcurge în aproximativ 2 ore. Nu se grăbeşte nimeni.

Prin coclaurile văilor şi dealurilor pe la prânz se aude din când în când un suierat al Mocăniţei, de parcă ar vrea să spună: „oameni! Am revenit din depărtarea celor 170 de ani! Nu v-am dat uitării.”

Presa bănăţeană a botezat traseul Oraviţa-Anina „Semmeringul bănăţean” acest traseu semănând foarte mult cu relieful zonei de la Sud de Viena, după numele localităţii Semmering aflată la 85 km sud de capitala Austriei, lângă un tunel din aproprierea localităţii amintite.

Pentru extinderea mai pe larg a turismului din zona descrisă, se recomandă autorităţilor judeţene întocmirea unor pliante de înscrisuri şi fotografii după modelul unor pliantelor despre zona turistică a Gărânei iar presa judeţeană să amintească mai des despre recentul obiectiv turistic din Caraş-Severin.

Să ne gândim cu plăcere la ziua când turiştii vor sta la coadă la casa de bilete dion gara Oraviţa pentru a vizita Semmeringul bănăţean.

Reşiţa, 20 apr. 2017
Curuţă P.



Scrieti un comentariu