China este pregătită pentru plasarea unui vehicul robotizat în partea îndepărtată a Lunii - Prisma
Prisma » Ştiinţă » China este pregătită pentru plasarea unui vehicul robotizat în partea îndepărtată a Lunii

China este pregătită pentru plasarea unui vehicul robotizat în partea îndepărtată a Lunii

În partea doua a acestui an, partea îndepărtată (numită şi partea nevăzută) a Lunii va primi primul său vizitator robotic – landerul Chang’e. Un înalt oficial de la Academia Tehnologiei Spaţiale din China (CAST), a declarat că misiunea sondei lunare Chang’e-4 se va desfăşura în două faze iar aceasta va ajunge, pentru prima oară în istoria explorării satelitului natural, în partea îndepărtată a Lunii.

„Intenţionăm să lansăm sonda lunară Chang’e-4 în a doua jumătate a anului 2018. Va fi prima dată când o sonda lunară va ateriza pe partea îndepărtată a Lunii. Sonda lunară Chang’e-4 nu numai că va face o aterizare controlată pe partea îndepărtată a Lunii, dar are stabilită şi desfăşurarea explorării in-situ şi deplasarea în scopuri exploratorii de la locul de aterizare”, a declarat Zhao Xiaojin, secretar al comitetului PCC (Partidul Comunist din China) al CAST.

Există o parte a Lunii, care este întotdeauna ascunsă vederii dinspre Pământ, cunoscută ca partea îndepărtată a Lunii. Nu se poate face niciun contact direct între partea îndepărtată a Lunii şi Pământ. Prin urmare, este nevoie de un satelit releu.

„În prima jumătate a anului 2018, vom lansa un satelit de retransmisie în Punctul Lagrange L2, unde acesta poate menţine comunicaţiile atât cu partea îndepărtată a Lunii, cât şi cu Pământul. Prin urmare, putem controla sonda lunară şi transmisia de date folosind acest satelit pe post de releu”, a spus Zhao pentru canalul de televiziune CCTV.

Sunt numite puncte Lagrange cele cinci poziţii într-o configuraţie orbitală unde un obiect mic, afectat doar de gravitaţie, teoretic poate fi staţionar relativ la două obiecte mai mari (de exemplu, un satelit artificial relativ la Pământ şi Lună). Punctele Lagrange marchează poziţia pe orbită în care forţa de atracţie combinata a două corpuri de masă mare produc forţa centripetă necesară unui al treilea corp pentru a se roti împreună cu ele. Aceste puncte sunt asemănătoare orbitelor geostaţionare în sensul că permit unui obiect să fie într-o poziţie „fixă” în spaţiu, faţă de o orbită în care poziţia lui relativă se schimbă continuu. Punctul L2 este un punct stabil gravitaţional dincolo de latura îndepărtată a Lunii şi este o bună locaţie pentru un satelit de comunicaţii care să acopere partea îndepărtată a Lunii.

Chang’e-4 a fost o copie de rezervă a sondei lunare Chang’e-3 care a aterizat cu succes pe Lună în 2013, deplasând şi un rover cunoscut ca Yutu („Iepurele de Jad”). Modul de aterizare şi condiţiile de lucru al sondei Chang’e-4 sunt foarte diferite de sonda lunară Chang’e-3.

„Sonda lunară Chang’e-3 a folosit o aterizare lentă pe o traiectorie în formă de arc, în timp ce pentru sonda lunară Chang’e-4 trebuie să adoptăm o aterizare abruptă, aproape verticală. Chang’e-4 va avea îmbunătăţiri uriaşe pentru că am adoptat noi tehnologii şi noi echipamente. De exemplu, sonda lunară Chang’e-3 nu a putut funcţiona în timpul nopţii, însă sonda lunară Chang’e-4 poate efectua unele măsurători şi pe timp de noapte”, a spus Zhao.

Nu în ultimul rând, misiunea are ca scop şi testarea unor echipamente pentru următoarea misiune lunară, Chang’e-5.

Dacă totul merge conform planului stabilit pentru explorarea satelitului natural al Pământului, China intenţionează să lanseze sonda lunară Chang’e-5 la sfârşitul lunii noiembrie a acestui an.

Misiunea va fi prima în care vor fi prelevate automat probe de pe suprafaţă, prima în care se va decola de pe suprafaţă, se va efectua prima andocare fără pilot pe o orbită lunară aflată la aproximativ 380.000 km de Pământ şi va fi condus primul zbor de întoarcere cu o viteză apropiată de cea de-a doua viteză cosmică, potrivit China Aerospace Science Technology Corporation (CASC).

„Cu o greutate de 8.2 tone, sonda lunară Chang’e-5 este compusă din patru părţi: un vehicul orbital, un vehicul pentru zborul de întoarcere, un modul care decolează şi un vehicul robotizat”, a declarat Ye Peijian, unul dintre cei mai importanţi experţi din industria aerospaţială a Chinei şi consultant al programului.

După aterizare, Landerul va pune mostrele culese într-un recipient din modulul pentru părăsirea Lunii. Apoi, acesta va decola de pe Lună pentru a se ataşa de modulul aflat pe orbită împreună cu vehiculul folosit pentru întoarcere şi va transfera eşantioanele către acesta din urmă.

Modulul orbital şi cel de întoarcere vor porni spre Pământ, separându-se unul de celălalt la câteva mii de kilometri de destinaţie. În cele din urmă, vehicul de întoarcere va reintra în atmosferă şi va atinge solul.

China a efectuat prima misiune spaţială cu echipaj în 2003 şi a înregistrat progrese constante în perioada scurtă de timp. Anul trecut, Pei Zhaoyu, director adjunct al Centrului de Explorare Lunară şi Centrul pentru Programe Spaţiale al Administraţiei Naţionale a Spaţiului din China, a declarat participanţilor la cea de-a 7-a conferinţă CSA-IAA privind tehnologii spaţiale avansate că statul chinez va efectua trei misiuni în regiunile polare lunare şi va stabilii staţii de cercetare ştiinţifică acolo pentru a oferi o platformă pentru viitoarele sonde lunare. Aceste misiuni cu echipaj pentru stabilirea de staţii pe lună nu au fixată o dată oficială, dar nu vor avea loc înainte de 2020-2055.



Scrieti un comentariu