Eduardo Amaldi s-a dezintegrat deasupra Oceanului Pacific

O navă de marfă europeană fără pilot de mărimea unui autobuz cu etaj s-a desprins de Staţia Spaţială Internaţională vineri, 28 septembrie, încheind un zbor de şase luni în care a fost ataşată de laboratorul rusesc al staţiei, Zvezda.

Vehicul automat de transfer (ATV-3) “Eduardo Amaldi” al ESA s-a separat de staţia spaţială când se aflau la 410 km deasupra vestului Kazahstanului, Asia.

Manevra s-a desfăşurat cu trei zile mai târziu decât era planificată. Încercare iniţială de detaşare a cargoul european a fost întreruptă din cauza unei erori de comunicaţii între echipamentele de comunicaţii de proximitate ale modulului Zvezda şi computerele de pe ATV. Controlorii de zbor ruşi au rezolvat problema, dar a urmat o întârziere suplimentară cauzată de două bucăţi de gunoi spaţial care se apropiau de ISS iar ATV-ul ar fi fost utilizat pentru a efectua o manevră de evitare în caz de necesitate. Ulterior s-a considerată că resturile nu reprezintă o ameninţare. După ce s-a depărtat de staţie, a navigat câteva zile în spaţiu pentru ca în 3 octombrie să se dezintegreze intenţionat deasupra Oceanului Pacific.

În timp ce ATV-3 se întorcea pe Pământ, un dispozitiv important instalat în interiorul vehiculului, Re-Entry Breakup Recorder (REBR), a colectat şi transmis datele tehnice pentru a spori eficienţa formei viitoarelor nave spaţiale şi pentru a minimiza riscurile pentru persoanele şi bunurile de la sol, în cazul unei reintrări necontrolate pentru navele de marfă viitoare. Proiectarea de nave spaţiale orbitale în viitor ar putea rezolva problema creşterii continue a resturilor orbitale.

“Avem un număr de reintrări cu obiecte mari în fiecare an,” a explicat la Televiziunea NASA William Ailor, principal investigator aerospaţial al proiectului REBR. “Numărul acestor obiecte care vin în mod aleatoriu poate fi suficient de mare pentru a reprezenta un pericol pentru cei de la sol. Şi din acest motiv dorim să ştim cum stau lucrurile pe parcursul dezmembrării cargoului”.

Pachetul REBR, amplasat în apropierea trapei de acces a echipajului în ATV-3, este în esenţă un telefon mobil cu un scut termic învelit în cupru.

Când cargoul reintră în atmosferă, REBR începe să colecteze informaţii precum acceleraţia, ratele de atitudine şi schimbările de temperatură şi presiune. Odată ce se rupe de capsulă, telefonul mobil transmite datele printr-o reţea de sateliţi.

O navă spaţială de 21 de ani dezafectată, satelit de Cercetări Atmosferice al NASA, a efectuat o reintrare necontrolată pe 24 septembrie 2012, fără a provoca daune. Cinci rachete şi fragmente de satelit, unele lansate în anul 1978, s-au prăbuşit pe Pământ într-un mod similar la 1 august, potrivit Aerospace Corp. Până acum nu s-au înregistrat pagube sau victime.

Următoarea lansare a cargoului european spre staţia spaţială va fi ATV-4 Albert Einstein, programată în luna aprilie 2013.

Nava spaţială SpaceX Dragon

La câteva zile după dezintegrarea lui Eduardo Amaldi, prima navă cargo privată se îndreaptă spre ISS.

Nava spaţială robotizată SpaceX Dragon este programată să plece cu racheta Falcon 9 de la Cape Canaveral din Florida, pe 7 octombrie. O oportunitate de lansare de rezervă este disponibilă în ziua următoare. După ce s-a plasat pe orbită, capsula Dragon va începe un zbor de apropiere spre ISS, unde va ajunge trei zile mai târziu, pe 10 octombrie.

Capsula va rămâne ataşată cea mai mare parte a lunii octombrie, înainte de a fi umplută cu mai mult de o tonă de materiale ştiinţifice de pe ISS. Aterizarea, asistată cu paraşute, va avea loc pe coasta Californiei, în Oceanul Pacific.

Compania, în mod oficial cunoscut sub numele de Space Exploration Technologies Corp, are un contract cu NASA de 1.6 miliarde dolari pentru a transporta marfă în 12 zboruri spre Staţia Spaţială.

O dată cu retragerea flotei de navete spaţiale, NASA speră să transfere transportul de marfă şi echipaje sectorului privat, la un cost redus. Agenţia Spaţială plăteşte 63 milioane dolari ruşilor de fiecare dată când vrea să trimită un astronaut pe ISS.

Criticii, inclusiv unii foşti astronauţi, şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la orientarea NASA către misiuni spaţiale private. Potrivit lor, companiile private spaţiale reprezintă asocieri riscante cu tehnologie neverificată.