Prisma » Ştiinţă » Europa şi Rusia, împreună spre Marte

Europa şi Rusia, împreună spre Marte

Agenţia Spaţială Europeană (ESA) şi Agenţia federală spaţială rusă, Roscosmos, au semnat în 14 martie un acord formal de parteneriat privind programul ExoMars. Colaborarea va duce la două misiuni majore spre Marte, o navă care va orbita planeta în 2016 şi un rover pe suprafaţă în 2018.

În acea săptămână, managerii NASA au anunţat că Mars Science Laboratory a descoperit că Marte ar fi putut susţine viaţa în trecut. Un pas major în vederea confirmării acestei ipoteze va fi programul ExoMars.

Iniţial, ExoMars a fost gândit a fi un parteneriat între NASA şi ESA, înainte de renunţare Agenţiei americane datorată revizuirii planului de urmat pentru misiuni ştiinţifice pe Marte, în principal din cauza restricţiilor de finanţare. Ca urmare, ESA s-a reorientat pentru o colaborare cu Rusia.

Înţelegerea defineşte responsabilităţile echilibrate ale celor două agenţii pentru misiuni.

ESA va furniza satelitul pentru analiza gazelor din atmosferă (Trace Gas Orbiter – TGO), precum şi Modulul de Intrare, Coborâre şi Aterizare (Entry, Descent and Landing Demonstrator Module – EDM) în 2016, şi nava de transport plus roverul în 2018.

Roscosmos va fi responsabil pentru modulul de coborâre şi platforma de suprafaţă în 2018, şi va oferi lansatoare pentru cele două misiuni. “Ambii parteneri vor furniza instrumente ştiinţifice şi vor coopera strâns în exploatarea ştiinţifică a misiunilor”, se arată în comunicatul ESA.

Misiunea inaugurală, în luna ianuarie, 2016, implică două elemente majore ale ESA, şi anume TGO şi EDM. TGO va căuta dovezi de metan şi alte gaze atmosferice care ar putea fi semnături ale proceselor active, biologice sau geologice. Acesta va servi, de asemenea, ca un releu de date pentru misiunea din 2018. EDM va ateriza pe Marte pentru a verifica tehnologiile cheie pentru a doua misiune.

În 2018, roverul ExoMars, care urmează să fie furnizat de către ESA, va căuta pe suprafaţa planetei semne de viaţă, din trecut şi prezent. Acesta va fi primul vehicul pe Marte cu posibilitatea de a fora la adâncimi de 2 m, colectând probe care au fost protejate de condiţiile dure ale suprafeţei, unde radiaţiile şi oxidanţii poate distruge materialele organice.

Roverul va fi aşezat pe suprafaţă de către modul de coborâre rus, care include o platformă de suprafaţă echipată cu instrumente ştiinţifice suplimentare.

“Aceasta este o ocazie importantă pentru programul ExoMars care va aduce industria şi oamenii de ştiinţă din Europa şi Rusia să lucrează împreună la aceste două misiuni incitante, care vor dezvolta noi tehnologii şi vor demonstra competitivitatea industriei europene”, a spus Directorul ESA, Jean-Jacques Dordain, după semnarea acordului, la Paris.

“A fost un drum lung, am efectuat un volum mare de muncă împreună. Programul ExoMars va deveni al doilea mare proiect după Soyuz la Kourou,” aprecia Directorul Roscosmos, Vladimir Popovkin. “Se confirmă din nou că proiectele de scară extraordinară, ar trebui să fie puse în aplicare printr-o cooperare internaţională. Datele ştiinţifice pe care le vom obţine în toate misiunile planificate sunt importante pentru comunitate la nivel mondial.”

Programul ExoMars este finanţat de către statele membre ESA. Din partea României, “În cadrul programului ExoMars, ARCA are sarcina de a testa echipamentele pentru amartizarea în perfectă siguranţă. Formula de test constă în lansarea consecutivă într-o perioadă de câteva luni, a trei baloane de mare altitudine, care vor transporta vehiculul de test DTV – demonstratorul tehnologic al landerului marţian. La o altitudine de 30 km, DTV-ul va fi eliberat într-o atmosferă care simulează condiţiile atmosferice ale planetei Marte şi recuperat cu ajutorul unor paraşute special create pentru astfel de misiuni spaţiale,” se arată într-un comunicat ARCA.

Recenta înţelegere se adaugă la o foaie de parcurs interesantă de misiuni robotice, care au stabilite obiective pe Planeta Roşie, cu următoarea misiune NASA la sfârşitul acestui an, un satelit de observaţii şi cercetare în atmosfera marţiană. Prin anunţul privind proiectarea şi construcţia unui nou rover care va fi lansat în 2020 spre Marte, un total de şapte misiuni NASA – operaţionale sau planificate – sunt acum oficial pe agenda agenţiei americane, iar pătrunderea europenilor în această zonă reprezintă un pas necesar. “Speranţa mea este că ESA va avea un program robust de explorare robotizată, cu lansări regulate (de preferat la fiecare fereastră către Marte) şi un orizont de planificare de aproximativ 15-20 de ani. Numai atunci vom putea beneficia din plin de explorare robotică), consideră Rolf de Groot, şeful Biroului de Coordonare – Explorare Robotică de la ESA.

Pentru Pia Mitschdoerfer, de la Misiunea ESA ExoMars şi inginer Sisteme Software, viziunea pentru program este punerea sa în aplicare în contextul unei cooperări internaţionale fructuoase, similare cu cea pe care am văzut-o pentru Staţia Spaţială Internaţională.”

Spread the love


Scrieti un comentariu