O pagină din istoria Palatului Cultural

Îmi pare rău că trebuie să scriu despre o pagină urâtă din istoria Palatului Cultural.

M-am străduit să reînfiinţez cele trei asociaţii (vezi pagina 3) şi am câştigat în instanţă Palatul Cultural, pentru vechii reşiţeni, din dorinţa de a păstra şi continua tradiţiile locale, care să poată contribui la dezvoltarea comunităţii locale.

Trebuie să reamintesc că, după finalizarea revendicării şi obţinerea clădirii, câteva persoane, dintre care cei mai mulţi nici nu erau încă membrii ai asociaţiei, iar ceilalţi nici nu aveau dreptul de a fi membrii, nişte impostori, au reuşit prin fals, bârfe şi minciuni să-l înlăture din funcţia de preşedinte al Asociaţiei Culturale Reşiţa Română, pe dr. Petru Iliasă (septembrie 2005).

Din păcate cei ce au ajuns prin fraudă la conducerea Asociaţiei Culturale Reşiţa Română împreună cu cei ce controlează activităţile de la Palatul Cultural, nu recunosc celelalte două asociaţii şi nu acceptă stabilirea sediului lor de drept în această clădire, deşi clamează pe toate drumurile că sunt păstrătorii tradiţiilor locale. Mai mult, dau cu piciorul la peste o sută de ani de tradiţie şi înfiinţează aşa numitul Centrul (Institut) Cultural pentru a-şi putea pune în practică, „planurile măreţe” personale, prin care să câştige bani, imagine, relaţii, influenţă politică ş.a.

La inaugurarea Palatului Cultural renovat, mi-am exprimat îngrijorarea ca acesta să nu fie folosit doar pentru bifarea activităţilor, ci potrivit scopului pentru care a fost construit. Am arătat că a existat şi există asociaţia Reuniunea de Cântări, Lectură şi Muzică Reşiţa Română, cu o tradiţie îndelungată ce a fost şi este deschisă tuturor celor ce vor să participe la activităţile sale culturale.

Un exemplu de sfidare a tradiţiei, este chiar organizarea în această perioadă a manifestării „Zilele Palatului Cultural”, pentru simplul motiv că acum pot să pună mâna pe nişte bani de la Consiliul Judeţean Caraş-Severin şi de la alte autorităţi şi instituţii. Este regretabil că Primăria Reşiţa intră în Palatul Cultural pe uşa din dos, când poate să intre cu cinste pe uşa din faţă.

M-am opus acestui proiect (Zilele Palatului Cultural) sub această formă, deoarece consider că trebuia respectată ziua de 29 iunie (Sf. Petru şi Pavel), dată în care a fost inaugurat Palatul Cultural şi care a fost sărbătorită şi înainte. De asemenea, am convingerea că era necesar, mai întâi, reînceperea unei activităţi culturale proprii de cor, teatru, dans în cadrul Reuniunii de Cântări, Lectură şi Muzică Reşiţa Română şi apoi pregătirea temeinică a unui festival coral (şi/sau teatru dans) şi cu participare proprie. De fapt activitatea principală de la Palatul Cultural se reduce la jonglarea cu închirierea sălii de spectacole între asociaţie, teatru şi mai nou, acest centru aşa zis cultural şi de aceea nu se doreşte sa ajungă la Palatul Cultural, oameni cinstiţi, care ştiu, au făcut si vor să facă cu adevărat ceva pentru Asociaţie şi într-un mod onest.

Întrucât nu pot fi contrazis cu argumente concrete,reale şi nici nu se doreşte aflarea adevărului pe fond, se acreditează public ideea că în cadrul asociaţiei există doar o stare de tensiune şi scandal, ce poate exista în orice societate normală.

Nu domnilor, într-o societate normală, civilizată, oamenii se contrazic, chiar se pot certa pentru nuanţe, tonuri, gesturi, interpretări; în cazul vostru este vorba de fals (alb sau negru), hoţie, minciună, care nu poate lăsa loc de interpretare pentru orice om de bună credinţă. Aţi instaurat, în cadrul asociaţiei o stare de culpabilitate generală, iar acum aveţi tupeul să-mi pretindeţi armonie şi coabitare.

Eu nu pot trăi în armonia (frăţia) minciunii şi hoţiei voastre. Încercaţi voi să trăiţi în armonia cinstei şi onoarei!

După ce că nu v-a ajuns cât aţi furat din munca şi dăruirea mea, acum îmi furaţi şi însemnările mele şi identitatea acţiunilor promovate de mine, de-a lungul anilor, pe care le transpuneţi şi semnaţi cu neruşinare pe afişele voastre.

Este regretabil faptul că există persoane şi instituţii publica care, fără să cunoască adevărul şi realitatea, prin relaţiile de colaborare cu Asociaţia, nu fac altceva decât să gireze frauda şi impostura şi să promoveze oameni care au făcut şi vor mai face acte reprobabile.

Ioan Iliasă