Prisma » Civica » Alba-neagra, cu onoarea

Alba-neagra, cu onoarea

Suntem în plină campanie electorală pentru alegerile generale. Media este băgată în seamă peste poate. După preferinţe şi după simpatii declarate sau manifestate în timp. Povestea ce urmează s-a întâmplat cu o lună înaintea alegerilor europarlamentare. Mai exact, aproximativ (!) cu o săptămână înainte de debutul campaniei electorale ce ne-a procopsit cu EBA, Gigi şi Vadim în Parlamentul European. Şi veţi vedea că, poate nu întâmplător, în urma celor ce le veţi citi. Simple impresii de marketing electoral practicat de baştanii partidelor din teritoriu. În cazul de faţă, cu o excepţie. O vom aminti la timpul potrivit. Înainte de a intra în detalii, să mai amintesc că, printre oamenii de onoare, o strângere de mână face mai mult decât zece contracte. Aşadar, suntem în plină febră a promovării candidaţilor pentru Europa. Încep cu excepţia de care pomeneam. Partidul asimilat culorii roşii, negociază cu şeful unei gazete din teritoriu, bate palma, gazeta îi publică machetele electorale. La cel mult două, trei zile de la anunţarea rezultatelor, şeful de partid dă un telefon şefului de gazetă pentru plata serviciilor electorale.

Şi-acum trecem la normalitatea din acest colţ de Românie. Întâmplarea face ca în amărâtul de judeţ în care se întâmplă acţiunea, partidul de culoarea citricelor să aibă candidat. Acelaşi şef de gazetă bate palma cu tânărul candidat şi aşteaptă machetele spre publicare. Se face târziu, se intră în criză de timp, tipografia somează. În sfârşit, o doamnă de la partid sună şi spune că şeful partidului a interzis categoric ca tânărul să-şi facă publicitate electorală la gazeta în cauză. Trecem la cazul numărul trei. Negocierea cu partidul bicolor. Responsabilul cu relaţia mass-media, declară că nu poate hotărî fără a discuta cu şeful de partid. Sună după câteva zile şi spune că şeful i-a dat acordul pentru a publica machete electorale în gazeta cu pricina. Machetele se publică, dar când vine vorba de plată, responsabilul o bagă din nou pe aia cu şeful. Nu poate să plătească fără acordul baştanului. Care întrebat de şeful de gazetă despre datorie, spune senin: “eu nu ştiu nimic de aşa ceva”. Aşadar, despre alba-neagra şi onoare. Ăsta are, ăla n-are. Cine are, cine n-are?



Scrieti un comentariu