Pe scurt, 13 februarie 2013
- Papa Benedict al XVI-lea va renunţa la pontificat în 28 februarie, invocând vârsta înaintată. Cardinalul Joseph Ratzinger a devenit Suveran Pontif la 78 de ani, în 2005, după moartea lui Ioan Paul al II-lea
- John Kerry a depus recent jurământul pentru funcţia de secretar de stat al SUA, înlocuind-o pe Hillary Clinton
- Mahmoud Ahmadinejad a făcut o vizită oficială de trei zile în Egipt, prima vizită a unui şef de stat iranian după revoluţia islamică din 1979
- Fostul preşedinte Viktor Iuşcenko din Ucraina a fost dat afară din partidul Ucraina Noastră pe fondul unor litigii privind datorii financiare faţă de partid
- Liderii din Afganistan şi Pakistan au declarat că vor lucra pentru a ajunge la un acord de pace în termen de şase luni
- Consiliul European (7-8 februarie) a ajuns la un acord politic conform căruia cifra maximă totală a cheltuielilor pentru UE 28 pentru perioada 2014-2020 este de 959 988 de milioane EUR în credite de angajament, reprezentând 1,00 % din VNB-ul (venitul naţional brut) UE
- Creşterea economică, consolidarea inteligentă şi la timp a uniunii economice şi monetare şi acordarea de sprijin deplin programului „Garanţia pentru tineret” s-au numărat printre mesajele politice centrale ale sesiuni plenare a Comitetului Regiunilor (CoR), care a avut loc la 31 ianuarie şi 1 februarie. Principalele subiecte dezbătute: uniunea economică şi monetară, coeziunea, ajutoarele de stat regionale, garanţia pentru tineret şi cetăţenia UE.
- În perspectiva alegerilor generale din 23 septembrie în Germania, cel mai recent sondaj Forsa arată SPD la 25 la sută şi aliaţii lor verzi la 15 la sută în timp ce conservatorii lui Merkel au rămas puternici cu 40 la sută. Merkel rămâne populară şi puternic favorită pentru a câştiga un al treilea mandat.
- Premierul israelian în exerciţiu, Benjamin Netanyahu, a fost mandatat de către preşedintele Shimon Peres să constituie o majoritate şi să formeze viitorul guvern după ce un total de 82 de deputaţi (din 120) ai parlamentului rezultat în urma alegerilor legislative din 22 ianuarie s-a declarat în favoarea actualului premier.
- Preşedinţii Serbiei şi Kosovo s-au întâlnit pentru prima dată în cadrul discuţiilor mediate de Uniunea Europeană la Bruxelles pentru a remedia relaţiile lor tensionate.
Întâlnirea a fost caracterizată ca fiind “deschisă şi constructivă”, de Catherine Ashton, şeful politicii externe UE, după întâlniri separate cu Tomislav Nikolic, preşedintele sârb, şi omologul său din Kosovo, Atifete Jahjaga. Deşi nu s-au făcut anunţuri concrete, reuniunea la acest nivel a marcat un pas important în eforturile întreprinse de doi ani de UE pentru a relaxa tensiunea din Balcanii de Vest. - Fondul Monetar Internaţional a făcut “progrese importante” spre o nouă structură de putere de vot pentru membrii săi, dar rămâne divizată privind formula de calcul a cotei destinată să reflecte creşterea Chinei, Braziliei şi altor mari economii emergente.
Formula se bazează în mare parte pe dimensiunea economiei unui membru măsurată prin produsul intern brut şi integrarea acestuia în economia globală.
O decizie privind o formula cotei revizuită a fost amânată pentru ianuarie 2014. - Un institut economic german (IAW) indică în studiu anual publicat recent că francezii sunt mult mai oneşti decât contribuabilii vecini lor, germanii.
În studiu se arată că activităţile economice care evită să plătească taxe reprezintă 9.9 la sută din produsul intern brut în Franţa, comparativ cu 13.2 la sută în Germania şi 13.9 la sută în Suedia.
Între cele 21 de ţări analizate, cei mai mulţi “trişori” sunt în Grecia, 24.6 din PIB, şi cei mai puţini în Statele Unite, 6.6% din PIB. - O nouă clasificare a universităţilor, realizată cu finanţare de la Uniunea Europeană, a fost lansată public în 30 ianuarie, la Dublin, sub preşedinţia irlandeză a UE. Noua clasificare „multidimensională” aduce o schimbare faţă de abordările tradiţionale privind clasificarea performanţei universităţilor, majoritatea acestora concentrându-se în mod disproporţionat pe excelenţa în cercetare. În schimb, noua clasificare va evalua universităţile în funcţie de o gamă mai largă de factori, vizând cinci domenii diferite: reputaţia pentru cercetare, calitatea predării şi învăţării, orientarea internaţională, succesul transferului de cunoştinţe (de exemplu, parteneriate cu întreprinderile şi întreprinderile nou-înfiinţate) şi contribuţia la dezvoltarea regională. Se aşteaptă ca aproximativ 500 de universităţi din Europa şi din întreaga lume să participe la noua clasificare, iar primele rezultate vor fi publicate la începutul anului 2014.
| Publicat in: 13/02/2013 | Nu sunt comentarii » |
