Descoperire făcută în apele lacului subglacial Vostok

Oamenii de ştiinţă ruşi cred că au descoperit noi forme de viaţă, sigilate pentru 14 milioane de ani într-un lac subglacial adânc sub gheaţa Antarcticii, în partea de est.

Aceştia spun că mediul întunecat şi rece din Lacul Vostok, situat sub 3500 metri de gheaţă, poate oferi o imagine a planetei înaintea Epocii de Gheaţă şi indicii cu privire la viaţa pe alte planete.

“După excluderea tuturor substanţelor contaminante cunoscute, a fost găsit ADN bacterian care nu se potriveşte cu nici o specie cunoscută în bazele de date din lume,” a declarat Serghei Bulat de la Institutul de Fizică Nucleară din Sankt Petersburg, pentru o agenţie de ştiri rusă.

Cercetătorii ruşi au atins Lacul Vostok în februarie 2012, după ani de foraj.

Gaura de sondă a fost umplută cu lubrifiant kerosen, care conţine bacterii, provocând îngrijorarea că ar putea fi contaminat lacul. Dar proiectul pare să fi evitat acest lucru. Când burghiul de foraj a lovit lacul, s-a retras în mod automat, ca răspuns la schimbarea de presiune. Apa din subteran a ţâşnit, împingând în sus kerosenul înainte să îngheţe, formând un dop natural.

Începând cu luna mai a aceluiaşi an, Serghei Bulat şi colegii săi au studiat apa care a îngheţat pe burghiu. “Probele s-au dovedit a fi foarte murdare”, spune el. Analizele preliminare genetice prezentate în octombrie anul trecut arată că au fost găsite bacterii din fluidului de foraj, nu din lac.

Bulat s-a aplecat din nou asupra mostrelor de ADN. Comparând secvenţele de ADN cu o bazele de date, el a identificat fragmente scurte de ADN aparţinând unor nouăsprezece specii diferite de bacterii cunoscute. “Toate acestea s-au dovedit a fi contaminante, bacterii sau urme din pielea umană”, spune Bulat.

O douăzecea mostră este, însă, mult mai neobişnuită. Eşantioanele genetice arată mai puţin de 86 la sută asemănare cu grupurile majore de bacterii cunoscute. ”De obicei, un nivel de similaritate de 90% ne indică faptul că avem de-a face cu un organism necunoscut. Asta ar putea însemna că aparţine unei diviziuni complet noi,” spune Bulat, deşi admite că ar putea fi doar o nouă specie. “În cazul în care (bacteria) ar fi fost găsită pe Marte, atunci, fără îndoială, am fi spus că există viaţă pe Marte, dar acesta este ADN de pe Pământ”, a spus el. “Momentan numim această formă de viaţă neidentificată sau neclasificată”.

Probele congelate colectate în timpul sezonului de vară Antarctic din acest an, în februarie, sunt acum transportate şi vor ajunge în St Petersburg în luna mai.

“Dacă vom identifica din nou acelaşi grup de organisme în proba de apă pură, atunci putem spune cu încredere, am găsit o nouă viaţă pe Pământ”, a mai spus Bulat.

David Pearce de la British Antarctic Survey din Cambridge, Marea Britanie, a studiat mostre din Lacul Hodgson, care se află la o adâncime de câţiva metri de gheaţă în Antarctica de vest. El spune că 25 la sută din secvenţele genetice pe care le-a găsit nu se potrivesc cu nimic din bazele de date ADN. Deci, având o secvenţă de ADN neobişnuită nu dovedeşte că bacteria Vostok aparţine unui grup nou. Există o listă lungă de teste sistematice care vor trebui să fie efectuate pentru a dovedi acest lucru.

Rezultatele trebuie să fie, de asemenea, confirmate independent, spune Martin Siegert de la Universitatea din Bristol, Marea Britanie, care a condus o încercare nereuşită de foraj într-un alt lac din Antarctica, Ellsworth, anul trecut.

Cercetătorii americani au forat recent în Lacul Whillans, un lac subglacial puţin adânc care este conectat la o reţea subglacială de lacuri şi râuri, şi, de asemenea, au găsit microbi în viaţă, dar sunt necesare mai multe studii pentru a determina ce fel de bacterii sunt şi modul în care trăiesc.

Specialiştii ruşi, susţinuţi de omologii lor britanici, au descoperit lacul Vostok în 1996. Imagini din satelit au dovedit mai târziu că lacul a fi unul dintre cele mai mari rezerve de apă dulce.

Cu o suprafaţă ajungând la 15.000 km pătraţi şi o adâncime de 800 de metri, Lacul Vostok este unul dintre cele mai mari din cele peste 370 lacuri subglaciare din Antarctica.

În 1998 oamenii de ştiinţă au fost nevoiţi să oprească forajul la doar 130 de metri de suprafaţa lacului, după preocupări alarmante privind riscul de poluare fără măsuri speciale de precauţie.

Tehnologia necesară a fost elaborată doar în 2003 în Sankt Petersburg, şi munca a fost reluată în 2005, după teste suplimentare.