Ştiinţă - Prisma

Arhiva pentru categoria ‘Ştiinţă’:

Sursă de căldură sub vestul Antarcticii

Un nou studiu al NASA aduce noi dovezi că o sursă de căldură geotermală se află adânc sub Marie Byrd Land din Antarctica, explicând astfel o parte din topirea care creează lacuri şi râuri sub mantaua de gheaţă. Deşi sursa de căldură nu reprezintă o ameninţare nouă pentru întinderea de gheaţă din Antarctica de Vest, aceasta poate explica de ce stratul de gheaţă s-a micşorat rapid la începutul epocii schimbărilor climatice actuale şi de ce este astăzi atât de instabil.

Continuare…

Avionul supersonic silenţios Spike S-512

O firmă care încearcă să construiască un avion supersonic privat a dezvăluit pentru prima dată că prototipul noului său „urmaş al lui Concorde” a efectuat cu succes primul zbor.

În 7 octombrie 2017, Spike Aerospace a testat pentru prima oară comportamentul în zbor al aeronavei demonstrative la scală redusă SX-1.2. Jetul este un prototip al avionului pentru 18 pasageri S-512 Quiet Supersonic Jet. Zborurile de încercare SX-1.2 au demonstrat că designul aerodinamic al aeronavei este valabil şi au oferit o cantitate enormă de date privind caracteristicile de zbor ale aeronavei.

Continuare…

Cel mai avansat radar meteorologic spaţial

La fiecare câteva luni, Pământul „este lovit” de erupţii solare, care pot provoca întreruperi de energie, distrugerea dispozitivelor electronice şi creşterea riscurilor de cancer.

Oamenii de ştiinţă se tem că într-o zi ar putea să apară o erupţie solară devastatoare. Realitatea reprezentată de efectele furtunilor solare a determinat alocare de fonduri suplimentare acestui domeniu, iar acum, oamenii de ştiinţă construiesc cel mai avansat radar meteorologic spaţial din lume în Arctica.

Continuare…

200 de zile pe „Lună”

Patru voluntari chinezi, doi bărbaţi şi două femei, studenţi de la universitatea de astronautică din Beihang, vor trăi într-un laborator sigilat, izolat, care simulează un mediu asemănător celui de pe Lună, pentru 200 de zile, fără a interacţiona cu lumea exterioară, unul din paşii pe care Beijing îi face în pregătirea obiectivul său pe termen lung, acela de a pune oameni pe satelitul nostru natural.

Continuare…

Prima facilitate comercială de captare a dioxidului de carbon

O companie elveţiană, Climeworks, a inaugurat prima facilitate industrială din lume care scoate dioxidul de carbon direct din atmosferă şi îl transformă într-un produs util.

Instalaţia Direct Air Capture (DAC), care a început să funcţioneze în apropiere de Zurich, Elveţia, intenţionează să comprime CO2-ul pe care îl captează din mediul înconju-rător şi să-l folosească ca îngrăşământ pentru cultivarea culturilor în sere. Compania are ca obiectiv pe termen lung, dezvoltarea capacităţilor pentru a capta 1% din emisiile globale anuale de dioxid de carbon, până în 2025.

Continuare…

Gheaţă combustibilă

China şi Japonia au reuşit să extragă gheaţă combustibilă în Marea Chinei de Sud.

Exploatarea comercială a rezervelor uriaşe de combustibil fosil îngheţat, cunoscut sub numele de „gheaţă combustibilă”, s-a apropiat de realitate după ce, în cursul lunii mai, Japonia şi China au extras cu succes eşantioane de pe fundul mării, pe coastele lor. China a efectuat explorarea cu ajutorul unei largi platforme, care a permis şi testarea procesului de exploatare comercială iar Japonia a folosit un vas de explorare.

Continuare…

A fost deschis un nou „Doomsday Vault” în Svalbard, Norvegia

Este vorba despre Arhiva Mondială Arctică, şi are drept scop stocarea a tot felul de date în condiţii de siguranţă, pentru cel puţin 500 de ani.

Aşa-numitul „Doomsday Seed Vault” (Global Seed Vault), adăpost şi spaţiu de stocare pentru seminţele de pe Pământ, în caz de eveniment apocaliptic, situat adânc sub stratul de permafrost, pe o insulă demilitarizată din Oceanul Arctic, a primit un vecin, iar noul depozit, deschis în 27 martie, va servi ca o arhivă pentru datele din lume.

Continuare…

Hyperloop One a făcut publice primele imagini ale pistei de încercare din Nevada

La aproape patru ani după ce Elon Musk a prezentat ideea lui bazată pe transportul într-un tub, Hyperloop, sistemul de tranzit futurist care permite călătorilor să ajungă la destinaţie la viteze apropiate de cele supersonice este cu un pas mai aproape de realitate.

Hyperloop One, un start-up cu sediul în Los Angeles, a dezvăluit fotografii ale pistei prototip la scară largă, care se întinde pe mai mult de 500 m în nordul deşertului Nevada, unde va fi efectuat primul test la scară al acestei tehnologii.

Continuare…

Dubai va avea Taxiuri Zburătoare până în iulie

În timp ce maşinile care se conduc singure se află în faza de testare la scară largă în Statele Unite ale Americii şi maşinile zburătoare amână debutul comercial, oamenii din Dubai vor putea, în curând, călători cu taxiuri aeriene.

La World Government Summit desfăşurat între 12 şi 14 februarie 2017, în Emiratele Arabe Unite, oficialii de la autoritatea de transport de stat din Dubai au anunţat că intenţionează să implementeze o reţea de taxiuri tip drone, până în luna iulie a acestui an, capabile să transporte o greutate de 100 kg şi un mic bagaj, la o altitudine de aproximativ 300 de metri, cu viteze de până la 100 km/h, pe distanţe de până la 16 kilometri sau 30 de minute de zbor.

Continuare…

A început căutarea celei mai vechi probe de gheaţă de pe Pământ

Pentru a prognoza mai bine răspunsul sistemului climatic al Pământului la emisiile poluante, este esenţial pentru oamenii de ştiinţă să se întoarcă în trecut. Un progres cheie ar fi înţelegerea tranziţiei în răspunsul climei Pământului la schimbările orbitale din timpul “tranziţiei de la mijlocul Pleistocenului” (acum 900 -1200 mii de ani) şi, în special, rolul gazelor cu efect de seră. În ultimul milion de ani erele glaciare de pe planeta noastră s-au succedat cu o periodicitate de 100.000 de ani, iar cauza acestui fenomen a rămas necunoscută cercetătorilor. Oamenii de ştiinţă au constatat că, în timpul tranziţiei de la mijlocul Pleistocenului, erele glaciare de pe planeta noastră s-au succedat la un interval de 40.000 de ani, observaţie care era în conformitate cu durata de 40.000 de ani a ciclului de variaţie a unghiului de înclinare a axei de rotaţie a Pământului faţă de planul orbitei Pământului în jurul Soarelui. Datorită acestui fenomen, rezultă că o dată la 40.000 de ani lunile de vară devin mai reci decât de obicei din cauza înclinării diferite a Pământului faţă de Soare.

Continuare…