Strategia pentru regiunea Dunării

Comisia Europeană a dat publicităţii primul raport intermediar privind Strategia Uniunii Europene pt. regiunea Dunării (EUSDR), la doi ani de la lansarea acesteia. Raportul prezintă în amănunt realizările importante în ceea ce priveşte soluţionarea problemelor cauzate de lipsa legăturilor de transport, de absenţa competitivităţii, de poluare şi de infracţiuni. Macroregiunea Dunării este alcătuită din 14 ţări, dintre care 8 sunt state membre ale UE. Raportul explică amănunţit modul în care acestea au reuşit deja, prin numeroase proiecte şi iniţiative comune, să stabilească un sistem concret de cooperare.

Pe de altă parte, raportul Comisiei face apel la guvernele din regiunea Dunării să îşi respecte angajamente politice prin prioritizarea strategiei în toate domeniile de politică relevante, îndemnând cele 8 state membre ale UE implicate şi Croaţia să includă strategia în planurile lor pentru viitoarele programe din cadrul politicii regionale pentru perioada 2014-2020.

Raportul se axează pe progresele concrete înregistrate în cele patru domenii principale ale strategiei: interconectarea regiunii Dunării, protejarea mediului, creşterea prosperităţii şi consolidarea regiunii Dunării.

Potrivit raportului, Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării a contribuit la instituirea unei structuri de cooperare valoroase pe termen lung şi a generat un angajament politic clar în rândurile partenerilor săi.

Raportul stabileşte recomandări clare pentru viitor: face apel la statele membre ale UE să includă strategia în viitoarele programe din cadrul politicii regionale pentru perioada 2014-2020.

Îndeamnă guvernele să utilizeze fondurile disponibile în mod eficient, combinând finanţări atât din fondurile structurale europene şi din Fondul european de investiţii, cât şi din cadrul programului Orizont 2020, al programului COSME şi al mecanismului Conectarea Europei.

Face apel la cele 14 ţări implicate să se asigure că dispun, la nivel naţional, de structuri cu personal adecvat şi finanţate corespunzător pentru realizarea priorităţilor Strategiei pentru regiunea Dunării.

Invită guvernele din UE să abordeze obiectivele strategiei în cadrul reuniunilor sectoriale relevante ale Consiliului de Miniştri (de exemplu, ale miniştrilor transporturilor, ale miniştrilor mediului, ale miniştrilor cercetării şi ale miniştrilor de interne).

Raportul evidenţiază o serie de proiecte noi şi explică în detaliu modul în care strategia impulsionează iniţiativele existente prin încurajarea colaborării şi a combinării finanţărilor, contribuind astfel la programul de creştere pe termen lung al UE „Europa 2020”.

Interconectarea regiunii Dunării

(Legături de transport/energie sustenabilă /cultură şi turism)

Declaraţie privind întreţinerea căii navigabile a Dunării, adoptată de miniştrii transporturilor din regiunea Dunării în iunie 2012. Memorandum de înţelegere între România şi Bulgaria privind navigabilitatea. Strategia a impulsionat finalizarea podului Calafat-Vidin dintre România şi Bulgaria – cel de-al doilea pod de pe secţiunea de frontieră de 630 km aflată de-a lungul fluviului. Noi proiecte de cercetare privind navele inovatoare, cum este proiectul NEWS destinat să reînnoiască flota de pe Dunăre. Proiectul de interconectare gazieră Bulgaria-Serbia avansează pentru a lega zona Mării Baltice de Marea Adriatică, de Marea Egee şi de Marea Neagră.

Protejarea mediului în regiunea Dunării

(Calitatea apei, riscuri de mediu/conservarea biodiversităţii)

Proiectul „Danube Floodrisk”: 8 ţări din regiunea Dunării pun în comun baze de date şi cartografii ale riscurilor de inundaţii. Grupul operativ pentru sturionii din Dunăre (Danube Sturgeon Task Force) a fost creat pentru a asigura protecţia populaţiilor viabile din această specie importantă care trăiesc în fluviu.

Creşterea prosperităţii în regiunea Dunării

(capacitate de cercetare/educaţie/ tehnologia informaţiei, competitivitatea întreprinderilor)

Forumul întreprinderilor din regiunea Dunării (Danube Region Business Forum), coordonat de Camera de Comerţ a Austriei, reuneşte peste 300 de IMM-uri şi sprijină crearea de legături cu institute de cercetare şi universităţi. Fondul pentru cercetare şi inovare în regiunea Dunării (Danube Research and Innovation Fund) se bazează pe experienţele programului BONUS din macroregiunea Mării Baltice. O Declaraţie comună a tuturor celor 14 miniştri ai cercetării din regiunea Dunării: semnată la Ulm, în Germania, la 9 iulie 2012.

Consolidarea regiunii Dunării

(Capacitate/cooperare instituţională în vederea combaterii crimei organizate)

Consolidarea cooperării între organele de poliţie din regiunea Dunării: o iniţiativă lansată chiar de şefii serviciilor de poliţie, destinată să amelioreze măsurile de combatere a criminalităţii legate de fluviu (inclusiv a crimei organizate) şi să creeze o platformă transnaţională în sprijinul aplicării legislaţiei. EUROPOL: proiect privind analiza ameninţărilor din regiunea Dunării.

Context

Strategia a fost lansată în 2011, la cererea guvernelor din UE, formulată cu doi ani mai devreme. Cele 14 ţări din macroregiune (printre care 8 state membre) sunt: Germania, Austria, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, România, Croaţia, Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Ucraina şi Moldova.

Primul Formum anual al EUSDR a avut loc la Regensburg, în Germania, în noiembrie 2012 şi a fost prezidat de cancelarul Angela Merkel. Cel de-al doilea Forum anual va avea loc anul acesta la Bucureşti, în România, în zilele de 28 şi 29 octombrie. Dunărea este a doua macroregiune a UE, numărând peste 100 de milioane de locuitori. Prima strategie de acest gen a fost cea privind regiunea Mării Baltice, lansată în iunie 2009. Se preconizează că următorul raport de evaluare a strategiilor macroregionale va fi publicat în iunie 2013. În cadrul Consiliului European din dec. 2012, guvernele din UE au solicitat Comisiei să propună o a treia macroregiune adriatico-ionică.

Comisia Europeană, IP/13/307, 09/04/2013