Prisma » Sănătate » Situaţia drogurilor în România în anul 2012

Situaţia drogurilor în România în anul 2012

statistica consum droguri romania 2012

Sinteza cuprinde principalele tendinţe şi evoluţii ale fenomenului drogurilor în România, înregistrate în anul 2012. Din cauza decalării termenului de raportare, o parte din datele furnizate de parteneri nu au putut fi colectate, analizate şi prezentate în această lucrare. Acestea vor fi însă incluse în Raportul Naţional privind situaţia drogurilor din România din 2013, care va fi lansat în a doua jumătate a acestui an Deşi se înregistrează creşteri uşoare faţă de anul anterior, atât pentru admiterile la tratament, cât şi pentru urgenţele medicale, acestea sunt de natură să indice o continuare a caracteristicilor fenomenului la nivelurile observate în anul anterior.

Tendinţe şi evoluţii – consum de droguri

Observată la sfârşitul anului 2011, epidemia HIV în rândul consumatorilor de droguri injectabile provoacă în continuare îngrijorarea autorităţilor:

La nivel naţional, 31% din totalul cazurilor noi depistate cu HIV în 2012 pen-tru toate categoriile de risc provin din rândul consumatorilor de droguri injectabile.

În rândul persoanelor admise la tratament, o creştere de aproape 3 ori a prevalenţei HIV. Prevalenţă infecţiei HVC de 82,4% (faţă de 68,5% în 2011) plasează România în rândul ţărilor europene cu o prevalenţă foarte crescută pentru acest tip de infecţie. Pentru infecţia HVB, se remarcă o creştere bruscă a prevalenţei în rândul persoanelor admise la tratament: de la 15,0% în 2011, la 24,5% în 2012.

Deşi uşor crescut, numărul cazurilor de deces asociate consumului de droguri este încă sub nivelul anilor 2007-2010.

S-au schimbat doar cauzele deceselor, nu şi numărul acestora.

Această evoluţie reprezintă expresia elocventă a schimbării tiparelor de consum, mai ales “substituirea” drogurilor consacrate – heroină în special – cu SNPP, care au un potenţial tanatogenerator direct mai scăzut. Se înregistrează în continuare un număr mult crescut de decese indirecte, tocmai ca o confirmare suplimentară a celor prezentate în cazul indicatorilor anteriori. În planul ofertei de droguri, are loc o menţinere a indicatorilor specifici – infracţionalitatea la regimul drogurilor şi piaţa drogurilor – la nivelurile stabilite în anul anterior.

Astfel, cantitatea totală capturată cunoaşte o creştere semnificativă faţă de anul anterior.

Numărul persoanelor cercetate pentru infracţiuni la regimul drogurilor cunoaşte o uşoară creştere, ca şi cel al persoanelor trimise în judecată. Datele confirmă încă o dată relaţia de cauzalitate care există, în general, între cererea şi oferta de droguri.

Substanţe noi cu proprietăţi psihoactive

Consumul de SNPP şi consecinţele sale asupra sănătăţii

Admitere la tratament: cele mai multe dintre cazurile noi admise la tratament în anul 2012 s-au prezentat pentru consumul de SNPP (34,2%) De asemenea, acestea sunt menţionate cel mai frecvent şi de către persoanele admise la tratament în anul 2012 pentru policonsum (23,7%).

Din totalul cazurilor de urgenţă medicale atribuite consumului de droguri ilicite în anul 2012, în 67,7% dintre cazuri s-a raportat consum (exclusiv sau policonsum) de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive. În ceea ce priveşte decesele asociate consumului de droguri, se înregistrează un fenomen de recrutare a populaţiei tinere către consumul de substanţe cu statut juridic incert, cu potenţă limitată de inducere de supradoze, dar un un excepţional risc de deteriorare somato-psihică accelerată.

Disponibilitatea SNPP pe piaţa drogurilor

În cursul anului 2012, s-a înregistrat o scădere semnificativă a cantităţilor de SNPP confiscate (1,5 Kg), faţă de cele din anul 2010 (125,14 kg) şi anul 2011 (4,96 kg). Aceste rezultate se datorează – continuării Programului de măsuri pentru combaterea comercializării şi consumului substanţelor/ produselor noi cu efecte psihoactive, dăunătoare sănătăţii nr.5/1194 din 18.02.2011, – punerii în aplicare a prevederilor Legii nr.194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare.

Consumul de canabis şi consecinţele sale asupra sănătăţii

Similar majorităţii ţărilor europene, canabisul continuă să fie şi în România cel mai consumat drog. În 2012 are loc o creştere a proporţiei persoanelor care au solicitat tratament pentru canabis ca drog principal: de la 8,2% la 11,2%, pe fondul creşterii ponderii cazurilor noi: de la 10,9% la 18,1%.

În rândul urgenţelor medicale generate de consumul de droguri, canabisul a fost menţionat în 16,2% dintre cazuri, fiind, după SNPP şi opiacee, al treilea tip de drog ca şi pondere a urgenţelor medicale cauzate.

În privinţa deceselor asociate consumului de droguri, canabisul a fost depistat în 3 dintre cazurile de deces înregistrate .

Distribuţia urgenţelor medicale cauzate de consumul de droguri ilicite, în funcţie de tipul substanţei raportate (consum exclusiv sau policonsum), 2012

Distribuţia urgenţelor medicale cauzate de consumul de droguri ilicite, în funcţie de tipul substanţei raportate (consum exclusiv sau policonsum), 2012:

statistica consum droguri romania 2012

Disponibilitatea canabisului pe piaţa drogurilor

Canabisul continuă să reprezinte cel mai confiscat tip de drog pe teritoriul naţional, totalizând peste 80% din cantitatea totală de droguri confiscate: 362,349 kg canabis, din care 335,086 kg iarbă de canabis (marijuana) şi 27,263 kg rezină de canabis (haşiş).

Se înregistrează un număr impresionant de capturi înregistrate (1754 capturi), cât şi de o creştere considerabilă a numărului de plante şi culturi autohtone de canabis identificate: 48 de culturi ilicite de canabis şi au fost capturate 3.125 de plante de canabis.

Atât numărul plantelor, cât şi cel al culturilor fiind de peste 3 ori mai mare, în comparaţie cu anul 2011.

Consumul de heroină şi consecinţele sale asupra sănătăţii

Admitere la tratament: datele indică o revenire la tendinţa înregistrată în anii anteriori – cea mai mare pondere: 34,8% din totalul admiterilor la tratament au menţionat ca drog principal heroina, iar 31,7% SNPP.

Schimbarea de tendinţă este datorată în special recidivelor care menţionează ca drog principal heroina (49% din totalul recidivelor admise la tratament în 2012).

Urgenţe medicale: doar 9,4% din urgenţele medicale cauzate de consumul de droguri, au menţionat consum de heroină (exclusiv sau policonsum). În 63% dintre acestea heroina a fost utilizată în combinaţie cu alte substanţe psihoactive.

Decese: se remarcă o menţinere la un nivel scăzut a numărului deceselor în care a fost depistată heroina (2 cazuri în 2012, faţă de un caz în 2011).

Disponibilitatea heroinei pe piaţa drogurilor

Comparativ cu anul anterior are loc o creştere de aproape 4 ori a cantităţii de heroină capturată, dimensiunea totală a capturilor (45,22 kg) continuă să se situeze la un nivel scăzut faţă de maximul istoric atins în anul 2008 (385,23 Kg). Pe de altă parte, numărul mare de capturi raportate (215) indică prezenţa unor capturi de dimensiuni mici (în medie 0,21 kg/ captură).

Aceste rezultate pot reprezenta şi în cazul României dovezi ale reducerii consumului şi ofertei de heroină, similar tendinţei observate la nivel european.

Consumul de cocaină şi consecinţele sale asupra sănătăţii

Interesul consumatorilor de droguri din România pentru cocaină este în continuare foarte scăzut. Cererea de tratament este redusă pentru un astfel de consum – doar 1,2% din totalul persoanelor admise la tratament în 2012 au solicitat servicii de asistenţă pentru consum de cocaină, faţă de 1,1% cât s-a înregistrat în anul anterior.

Numărul urgenţelor medicale raportate ca urmare a acestui tip de consum este de asemenea scăzut: doar 3,1% din totalul cazurilor de urgenţă determinate de consumul de droguri ilicite. În niciun caz de deces asociat consumului de droguri, nu a fost depistată cocaina.

Disponibilitatea cocainei pe piaţa drogurilor

În privinţa cocainei consumate în România, aceasta provine din Venezuela, Spania, Italia şi Olanda, ajungând pe teritoriul naţional pe ruta Peru – Olanda/ Italia – Spania – Franţa – Austria – Ungaria. Cocaina înregistrează cel mai ridicat preţ de achiziţie de pe piaţa drogurilor din ţara noastră.

Deşi numărul de capturi este în creştere (85 capturi, faţă de 73 realizate în anul 2011), cantitatea de cocaină capturată în 2012 este de circa 3 ori mai mică în comparaţie cu anul 2011 (54,703 kg faţă de 161,039 Kg în 2011).

Răspunsul la problema drogurilor

Răspunsul în plan instituţional

Toate aceste rezultate sunt consecinţele pe de o parte ale reconfirmării Agenţiei Naţionale Antidrog în calitatea sa de coordonator naţional al luptei antidrog, începând cu iunie 2011, dar şi ale măsurilor întreprinse atât în plan legislativ, cât şi organizatoric în perioada imediat următoare. De asemenea, programele interinstuţionale şi reacţia vizibilă a societăţii civile relevă o abordare sistematică şi coerentă a problematicii.

Politicile privind drogurile

Strategia Naţională Antidrog pentru perioada 2013-2020, document programatic care înglobează obiectivele generale şi specifice pe direcţiile de acţiune asumate de toate instituţiile implicate în reducerea amplorii fenomenului drogurilor la nivel naţional.

Strategia va fi implementată în intervalul 2013-2020, care corespunde perioadei de implementare a noii Strategii a Uniunii Europene în domeniul drogurilor.

Obiectivele specifice propuse sunt de natură a genera până în anul 2020 un impact favorabil asupra sănătăţii, ordinii şi siguranţei publice. În acest sens, planurile de acţiune aferente strategiei detaliază şi stabilesc concret măsurile şi intervenţiile din domeniul reducerii cererii şi ofertei drogurilor, pornind de la o abordare coerentă şi eficientă.

Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Caraş-Severin



Scrieti un comentariu