Prisma » Ştiinţă » Chang’e-3 şi Jade Rabbit au coborât pe Lună

Chang’e-3 şi Jade Rabbit au coborât pe Lună

Aterizare sondei, numită “12 minute negre”, este cea mai dificilă sarcină în timpul misiunii, a declarat Wu Weiren, şef designer al programului lunar din China.

Filmul aselenizării

Sonda Chang’e-3, purtătoare a roverului lunar Yutu (Jade Rabbit-Iepurele de Jad) a aterizat pe suprafaţa Lunii, sâmbătă, 14 decembrie. Cele două au fost lansate cu o rachetă Long March 3B la 1 decembrie, a urmat un zbor pe orbita Lunii şi, ulterior, prima aterizare a unui vehicul din China pe Lună.

După ce s-a plasat pe orbita lunară la 100 kilometrii de suprafaţă, pe 6 decembrie, Chang’e-3 a început să pregătească sistemele pentru cea mai importantă etapă a misiunii – aterizare. La 10 decembrie, sonda a pornit pentru un timp motorul principal pentru a reduce altitudinea deasupra suprafeţei Lunii.

De la intrarea pe orbita Lunii, Chang’e-3 a trecut prin şase etape de decelerare pentru a ajunge la 15 kilometri deasupra terenului, folosind un motor cu putere variabilă. În timpul coborârii, altitudinea sondei a fost controlată cu ajutorul a 28 de propulsoare mici.

După decelerare, vehiculul şi-a ajustat rapid atitudinea, apropiindu-se de suprafaţa lunară. În timpul acestei faze instrumentele au analizat zona de coborâre planificată.

Motorul principal s-a oprit automat la o altitudine de patru metri, care a permis vehiculului o cădere liberă pe suprafaţă.

Secvenţa de aterizare a fost executat perfect, vehiculul selectând locul de aterizare dorit aproape imediat, aterizarea având loc, tehnic vorbind, cu 30 de minute înainte de termenul prevăzut.

După aterizare, Chang’e-3 a descărcat şi iniţializat roverul Yutu care a început să comunice cu centrul de control. După stabilirea comunicaţiilor, Yutu a deblocat mecanismul care l-a menţinut fixat în timpul zborului. Mecanismul de transfer a preluat controlul pentru a coborâ pe suprafaţa Lunii şi pentru a se îndepărta de Chang’e-3. La câteva ore după separare, Chang’e-3 şi Yutu au început să capteze fotografii reciproc, folosind camerele de luat vederi.

Sonda purtătoare, care rămâne în poziţie fixă, este echipată cu un generator de radioizotopi termoelectric pentru alimentarea operaţiunilor lunare în timpul misiunii de trei luni. Energia va fi utilizată de sarcina utilă ştiinţifică a şapte instrumente şi aparate foto.

Yutu (roverul) este echipat cu un panou solar care furnizează putere vehiculului în timpul zilei lunare, pe durata celor trei luni. În acest timp, el va explora o zonă de trei kilometri pătraţi, parcurgând o distanţă maximă de 10 kilometri de la punctul de aterizare.

Roverul este capabil de transmisie video în timp real, va săpa şi va efectua analize simple ale probelor de sol.

Aceasta a fost prima aselenizare după misiunea sovietică Luna 24, lansată pe 9 august 1976. După aterizarea pe suprafaţa Lunii, în 18 august a acelui an, a colectat mostre şi a revenit pe Pământ şase zile mai târziu.

Programul lunar al Chinei a început cu sateliţii orbitali Chang’e 1 şi Chang’e 2, care au fost lansaţi în 2007 respectiv 2010.

Prima sondă a colectat un volum mare de date şi a construit o hartă completă a Lunii. A doua misiune a sporit foarte mult rezoluţia hărţii anterioare şi a generat o imagine de înaltă definiţie a Sinus Iridium, o câmpie de lavă bazaltică, considerată de observatorii lunari a fi una dintre zonele cele mai frumoase ale satelitului, locul unde a coborât misiunea actuală.

Sonda Chang’e 3 face parte din a doua etapă a misiunii lunare în trei etape a Chinei – orbitare, aterizare, analiza solului lunar şi întoarcerea pe Pământ.

După roverul lunar, următorul pas în programul privind Luna, va fi lansarea unei sonde care poate reveni cu mostre de pe Lună pe Pământ. Această misiune dus-întors este aşteptată înainte de 2020, sub numele de Chang’e 5.



Scrieti un comentariu