Raport privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare

De ce întocmeşte Comisia un raport privind progresele înregistrate de România în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar şi combaterea corupţiei?

La momentul aderării României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, persistau anumite deficienţe în domeniul reformei judiciare şi al combaterii corupţiei care puteau ridica obstacole în calea punerii în aplicare eficace a legislaţiei, a politicilor şi a programelor UE, împiedicându-i pe români să se bucure de drepturile depline conferite de calitatea de cetăţeni europeni. Prin urmare, Comisia s-a angajat, în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV), să sprijine România în eforturile sale de remediere a acestor deficienţe şi să verifice constant progresele înregistrate de aceasta în raport cu cele patru criterii de referinţă fixate în acest scop. Aceste criterii de referinţă sunt interdependente şi ar trebui considerate împreună, ca parte a unei reforme mai ample a sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei, pentru care este nevoie de un angajament politic pe termen lung.

Cum realizează Comisia raportul privind progresele înregistrate de România?

Din 2007, Comisia publică periodic astfel de rapoarte în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare. Rapoartele respective se bazează pe contribuţiile guvernului României, precum şi ale serviciilor Comisiei, ale statelor membre, ale ONG-urilor şi ale altor părţi interesate. Ultimele rapoarte, cel din iulie 2012 şi cel din ianuarie 2013, au examinat evoluţiile legislative, instituţionale şi politice relevante pentru reforma în domeniul judiciar şi pentru lupta împotriva corupţiei, dar şi chestiunile specifice referitoare la statul de drept şi la independenţa sistemului judiciar în urma evenimentelor din România din iulie 2012. Aceste rapoarte, metodologia şi concluziile acestora, au fost, de asemenea, aprobate în cadrul concluziilor adoptate de Consiliul de Miniştri.

Ce se spune în ultimul raport publicat?

Concluzia care se desprinde din raportul publicat este aceea că România a realizat progrese în numeroase domenii faţă de rapoartele MCV precedente. Bilanţul instituţiilor cheie din domeniul judiciar şi în materie de integritate a rămas pozitiv, în ciuda unor circumstanţe uneori dificile. A continuat adoptarea unor modificări legislative necesare şi îndelung aşteptate, iar spiritul de cooperare dintre instituţiile judiciare şi Ministerul Justiţiei contribuie la soluţionarea problemelor de gestionare. În acest sens, situaţia a beneficiat de atmosfera mai calmă din punct de vedere politic ce a urmat primăverii anului 2013.

Cu toate acestea, persistă preocupările legate de independenţa sistemului judiciar şi sunt multe exemple de rezistenţă la măsurile în materie de integritate şi anticorupţie. Modificarea expeditivă şi netransparentă a Codului penal în decembrie 2013 a stârnit o preocupare generală, fiind privită ca o atingere adusă sistemului de combatere a corupţiei şi de promovare a integrităţii. În ceea ce priveşte capitolul important al numirilor în posturi-cheie, avem o imagine de ansamblu mixtă, anumite proceduri derulându-se în mod deschis, transparent şi pe baza meritelor, în timp ce altele pot face obiectul unor critici din motive legate de interferenţe politice. În ansamblu, imaginea are consecinţe asupra măsurii în care procesul de reformă din România poate fi considerat durabil, iar evoluţiile pozitive – ireversibile.

Raportul cuprinde o serie de recomandări specifice în domeniul independenţei judiciare, al reformei judiciare, al integrităţii şi al luptei anticorupţie.

Care sunt paşii următori?

Comisia consideră că procesul de monitorizare din cadrul MCV, oportunităţile oferite de fondurile UE şi angajamentul constructiv al Comisiei şi al unui număr mare de state membre continuă să fie un sprijin valoros pentru reforma din România. Comisia invită România să continue şi să consolideze progresele realizate în ceea ce priveşte recomandările sale în materie de independenţă a justiţiei, de reformă a sistemului judiciar, de integritate şi de luptă împotriva corupţiei. Următorul raport va fi publicat peste aproximativ un an, pentru a permite scurgerea unui interval de timp suficient pentru a putea evalua rezultate concrete. Până atunci, Comisia va monitoriza îndeaproape şi în mod permanent progresele, prin intermediul unor misiuni periodice şi al unui dialog frecvent purtat cu autorităţile române şi cu alte state membre.

Comisia Europeană – MEMO/14/45, 22/01/2014