Nava spaţială Rosetta

O navă spaţială europeană a ieşit din hibernare după 2.5 ani petrecuţi în spaţiu, pentru a începe pregătirea unei o întâlniri mult-aşteptate, cu o cometă, în luna mai.

Vehiculul Agenţiei Spaţiale Europene, Rosetta, a părăsit Pământul în martie 2004, pentru o misiune care prevedea întâlnirea cu 67P/Churyumov-Gerasimenko, un deceniu mai târziu.

Până în prezent, sonda a finalizat patru zboruri planetare, pentru creşterea vitezei, trei în apropierea Pământului şi unul aproape de Marte, pe drumul spre cometă, care măsoară aproximativ 4 kilometri în diametru. Rosetta a trecut pe lângă doi asteroizi, obţinând imagini pe care le-a trimis acasă, în septembrie 2008 şi iulie 2010, înainte de a intra în modul de hibernare, în iunie 2011, la aproximativ 800 milioane kilometri de soare, distanţă la care energia solară nu mai era suficientă pentru menţinerea tuturor echipamentelor în funcţiune. Spre deosebire de alte nave spaţiale care străbat distanţe lungi, vehiculul european nu are baterii nucleare şi se bazează pe energia electrică generată de 15 de metri de panouri solare ultra-sensibile.

Reiniţializarea tuturor funcţiilor reprezintă primul pas în etapa finală a misiunii. Sonda se va întâlni cu 67P/Churyumov-Gerasimenko în luna mai, chiar în interiorul orbitei lui Jupiter, şi va începe studiul cometei pe măsură ce se apropie tot mai mult de soare.

În noiembrie 2014, misiunea Rosetta va aşeza un lander de 100 kg, numit Philae, pe suprafaţa lui 67P/Churyumov-Gerasimenko pentru a studia de aproape componenţa şi structura nucleul cometei. Philae va săpa mai mult de 20 cm în cometă, colectând probe pentru analize de laborator la bordul modulului.

Revoluţionara Misiunea Rosetta ar trebui să dezvăluie perspective noi despre comete şi primele zile ale sistemului solar, spun oficialii ESA.

“Cometele sunt considerate blocurile primitive ale sistemului solar şi, probabil, au contribuit la “însămânţarea” Pământul cu apă, poate chiar viaţă. Prin studierea naturii prafului şi gazului cometei, Rosetta va ajuta oamenii de ştiinţă să afle mai multe despre rolul cometelor în evoluţia sistemului solar”, scriu oficialii ESA, într-o descriere a misiunii Rosetta.

“Rosetta va fi prima misiune de până acum care orbitează nucleul unei comete şi aterizează o sondă pe suprafaţa sa”, adaugă aceştia. “Aceasta va fi, de asemenea, prima nava spaţială care zboară alături de o cometă care se îndreaptă spre interiorul sistemului solar, urmărind modul în care o corpul îngheţat este transformat de căldura soarelui”.

Nava spaţială Rosetta şi modulul Philae vor continua studierea cometei până în decembrie 2015, când misiunea este programată să se încheie.

Rosetta este numită după Piatra Rosetta, un bloc de bazalt negru care a fost înscris cu un decret regal în trei limbi – hieroglifele egiptene, demotică egipteană şi greacă. Landerul robotizat este numit Philae, după un obelisc înscris similar aflat pe o insulă în fluviul Nil. Atât piatra cât şi obeliscul au fost cheia pentru descifrarea hieroglifelor egiptene antice. Oamenii de ştiinţă speră că misiunea va oferi o cheie pentru multe întrebări despre originile sistemului solar şi, probabil, viaţa pe Pământ.

Cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko a fost observată pentru prima dată în 1969 de către Klim Churyumov şi Svetlana Gerasimenko, astronomi de la Kiev, Ucraina, care au lucrat la Institutul Astrofizic Alma-Ata într-o zonă din actualul Kazakhstan. Ea trece regulat în sistemul solar interior, deoarece orbitează în jurul Soarelui la fiecare 6.5 ani, între orbitele Pământului şi Jupiter. Este printre cometele cu perioadă scurtă, adică au perioade orbitale mai mici de 20 ani şi o înclinaţie orbitală scăzută.