Condiţiile de lucru în UE

Conform unui nou sondaj, satisfacţia lucrătorilor este în scădere şi există mari discrepanţe în această privinţă. Ceva mai mult de jumătate (53 %) dintre lucrătorii europeni percep condiţiile de muncă din ţara lor ca fiind bune, însă majoritatea (57 %) cred totuşi că acestea s-au deteriorat în ultimii 5 ani, după cum reiese dintr-un sondaj Eurobarometru care analizează modul în care a fost afectată de criză calitatea muncii. Cu toate că majoritatea persoanelor încadrate în muncă sunt mulţumite de propriile condiţii de lucru (în medie 77 % la nivelul UE), există mari discrepanţe între statele membre, procentul celor care se declară mulţumiţi variind de la 94 % în Danemarca la 38 % în Grecia. În general, majoritatea lucrătorilor sunt foarte mulţumiţi de programul lor de lucru (80 %), precum şi de modul în care le sunt protejate sănătatea şi siguranţa la locul de muncă (85 %).

Eurobarometrul, realizat în cele 28 de state membre, indică următoarele:

• peste 80 % dintre respondenţii din Danemarca, Luxemburg, Finlanda şi Ţările de Jos consideră că, în ţara lor, condiţiile de lucru sunt bune. La nivel individual, Danemarca se situează, din nou, pe primul loc, 94 % dintre lucrători declarându-se satisfăcuţi de condiţiile oferite la locul lor de muncă. Austria şi Belgia se situează pe locul al doilea în clasament; în aceste ţări, 9 din 10 lucrători sunt mulţumiţi de condiţiile de muncă. Urmează apoi la mică distanţă Finlanda (89 %), Regatul Unit şi Estonia (ambele cu 88 %);
• la polul opus, Grecia prezintă cea mai mică rată de satisfacţie la nivel naţional (16 %) şi este singura ţară în care mai puţin de jumătate dintre participanţii la sondaj se declară mulţumiţi de condiţiile lor de muncă actuale (38 %);
• într-o mai mică măsură, nivelurile de satisfacţie sunt mai reduse la nivel naţional în ţări precum Croaţia (18 %), Spania (20 %), Italia (25 %), Bulgaria (31 %), Slovenia, Portugalia şi România (32 %), dar şi în Slovacia (36 %) sau Polonia (38 %).

Aceste discrepanţe pot fi determinate de o multitudine de factori. Printre aceştia se numără contextul socio-economic influenţat de criză, dar şi anumite elemente de natură structurală, care ţin de dialogul social, de politicile sociale şi de legislaţia muncii şi care pot fi mai puternice sau mai slabe în funcţie de situaţia din fiecare ţară a UE.

Pornind de la alte concluzii principale ale sondajului, rezultă că se pot aduce îmbunătăţiri în special în următoarele domenii:

• O serie de constatări tind să confirme creşterea intensităţii muncii. Stresul este perceput ca fiind cel mai important risc la locul de muncă (pentru 53 % dintre lucrătorii care au participat la sondaj). De asemenea, nemulţumirea în ceea ce priveşte volumul de muncă, ritmul de lucru şi programul prelungit (peste 13 ore zilnic) este mai răspândită decât alte aspecte, cum ar fi lipsa interesului faţă de sarcinile de lucru sau perioadele inadecvate de odihnă săptămânală sau anuală;
• În ceea ce priveşte organizarea muncii, legat de echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată, 40 % dintre respondenţi declară că nu li se oferă posibilitatea de a utiliza regimuri de lucru flexibile;
• În domeniul sănătăţii şi al siguranţei la locul de muncă, mai puţin de unul din trei lucrători au declarat că la locul lor de muncă se aplică măsuri de combatere a riscurilor care pot să apară (provocate, de exemplu, de nanotehnologii sau biotehnologie) sau măsuri în beneficiul lucrătorilor în vârstă sau bolnavi cronic. Alături de stres, ergonomia deficitară este percepută ca fiind unul dintre cele mai importante riscuri la locul de muncă; 28 % dintre respondenţi declară că mişcările repetitive şi poziţiile obositoare sau supărătoare reprezintă un risc major la adresa sănătăţii şi siguranţei la locurile lor de muncă, iar 24 % consideră ca fiind riscante ridicarea, căratul sau deplasarea zilnică a greutăţilor.

Context

Acest sondaj a fost realizat în cele 28 de state membre, între 3 şi 5 aprilie 2014. La studiu au participat 26 571 de respondenţi din diferite grupuri sociale şi demografice, care au fost intervievaţi prin telefon (fix şi mobil), în limba lor maternă.

În cadrul acestui Eurobarometru, prin condiţii de muncă se înţeleg următoarele: programul de lucru, organizarea muncii, sănătatea şi siguranţa la locul de muncă, reprezentarea salariaţilor şi relaţia cu angajatorul.

Strategia Europa 2020 stabileşte obiective ambiţioase pentru impulsionarea ocupării forţei de muncă şi reducerea sărăciei. La rândul lor, Semestrul european, Pachetul privind ocuparea forţei de muncă şi Pachetul privind investiţiile sociale contribuie la abordarea provocărilor de natură socială şi legate de ocuparea forţei de muncă, aflate într-o continuă dinamică, într-o manieră sistematică şi din perspectiva interesului paneuropean.

Comisia Europeană – IP/14/467, 24/04/2014