Deficitul de informaţii, o piedică în calea învăţământului superior în multe ţări ale UE

Prea puţine ţări folosesc informaţiile pe care le colectează privind învăţământul superior pentru a-şi îmbunătăţi universităţile şi oportunităţile pe care le oferă studenţilor, arată ultimul raport Eurydice. Raportul Modernisation of Higher Education in Europe: Access, Retention and Employability (Modernizarea învăţământului superior în Europa: acces, păstrarea în structura de învăţământ şi capacitatea de inserţie profesională) analizează măsurile pe care guvernele şi instituţiile de învăţământ superior le adoptă pentru a extinde accesul la învăţământul superior, a majora numărul de studenţi care îşi termină studiile (păstrarea în structura de învăţământ) şi a oferi studenţilor orientări privind intrarea pe piaţa forţei de muncă (capacitatea de inserţie profesională). Peste 30 de ţări au participat la anchetă – toate statele membre ale UE, cu excepţia Luxemburgului şi a Ţărilor de Jos, la care s-au adăugat Islanda, Liechtenstein, Muntenegru, Norvegia şi Turcia.

Raportul arată că:

• deşi multe ţări colectează informaţii despre populaţia lor de studenţi, de multe ori, analiza datelor nu este legată de obiective concrete (cum ar fi asigurarea accesului studenţilor defavorizaţi la învăţământul superior) şi multe ţări nu ştiu dacă populaţia lor de studenţi se diversifică;
• foarte puţine ţări [BE (fl), IE, FR, LT, MT, FI şi UK (Scoţia)] au stabilit obiective de îmbunătăţire a accesului la învăţământul superior pentru persoanele din grupuri subreprezentate, cum ar fi persoanele din familii cu venituri mici;
• aproximativ jumătate din sistemele europene de învăţământ superior au programe de tranziţie pentru studenţii care nu provin direct din ciclul secundar (BE, CZ, DK, DE, IE, FR, AT, PL, PT, SI, SE, SK, UK, IS, HR) şi atribuie credite de învăţământ superior prin care se recunoaşte valoarea învăţării anterioare a studenţilor (există şi în ES, IT, LI, FI, NO). Este vizibilă în mod clar diviziunea geografică în ceea ce priveşte măsurile menite să extindă accesul la învăţământul superior, întrucât acestea sunt mai frecvente în nordul şi vestul Europei;
• un număr semnificativ de ţări nu calculează în mod sistematic ratele de absolvire şi/sau de abandon. Printre acestea se numără şi ţări având politici care vizează păstrarea în structura de învăţământ şi absolvirea, dar care în mod clar nu dispun de date de bază pentru a analiza impactul acestor politici;
• în majoritatea ţărilor, instituţiile de învăţământ superior trebuie să prezinte informaţii cu privire la capacitatea de inserţie profesională (de exemplu, rata de ocupare a forţei de muncă în rândul propriilor absolvenţi, modul în care instituţiile respective dezvoltă competenţele de care absolvenţii lor au nevoie pentru a-şi găsi un loc de muncă) în scopul asigurării calităţii. Cu toate acestea, informaţiile privind cariera urmată de absolvenţi sunt deocamdată rar utilizate pentru a elabora politicile privind învăţământul superior;
• utilizarea asigurării calităţii pentru a promova obiective esenţiale de politică precum un acces mai larg sau rate mai mari de păstrare în structura de învăţământ şi de absolvire poate contribui la monitorizarea progreselor făcute de studenţi şi la identificarea modului în care instituţiile de învăţământ superior (de exemplu, universităţile) folosesc aceste informaţii pentru a le integra într-un ciclu de îmbunătăţire a calităţii

Context

Raportul Modernizarea învăţământului superior în Europa: acces, păstrarea în structura de învăţământ şi capacitatea de inserţie profesională examinează politicile şi aspectele practice ale experienţei studenţilor în privinţa învăţământului superior, în trei etape: accesul, care presupune cunoaşterea ofertei privind învăţământul superior, a cerinţelor pentru a fi admis şi a procedurii de admitere; procesul de parcurgere a programei de studiu, inclusiv sprijinul care poate fi acordat când apar probleme; tranziţia de la învăţământul superior la piaţa muncii.

Agenda Comisiei privind modernizarea învăţământului superior evidenţiază următoarele aspecte: parcursuri flexibile către învăţământul superior; modul de asigurare a eficacităţii şi eficienţei învăţământului superior şi transmiterea unor competenţe pe care studenţii le pot utiliza pentru a intra cu uşurinţă pe piaţa muncii după absolvire.

Eurydice

Misiunea reţelei Eurydice este de a înţelege şi a explica modul în care sunt organizate şi funcţionează diferitele sisteme educaţionale din Europa. Reţeaua furnizează descrieri ale sistemelor naţionale de educaţie, studii comparative dedicate unor teme specifice, indicatori şi statistici. Toate publicaţiile Eurydice sunt disponibile gratuit pe site-ul internet al Eurydice sau în versiune tipărită, la cerere. Prin activitatea sa, Eurydice urmăreşte să promoveze înţelegerea, cooperarea, încrederea şi mobilitatea la nivel european şi internaţional. Reţeaua este alcătuită din unităţi naţionale situate în ţări europene şi este coordonată de Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură a UE.

Comisia Europeană – IP/14/592 22/05/2014