Prima misiune în Sistemul Pluto şi Centura Kuiper

Timp de opt ani, o sondă spaţială s-a îndreptat către Pluto, traversând întregul nostru sistem solar, parcurgând prin spaţiu o distanţă ce o plasează la aproape 4.8 miliarde km de Pământ şi la doar 261 milioane km – mai puţin decât dublul distanţei dintre Pământ şi Soare – de Pluto, planeta pitică care rămâne un mister pentru astronomi.

În curând, nava spaţială a NASA, New Horizons, iese din hibernare pentru ultima dată, pe 6 decembrie, oamenii de ştiinţă pregătindu-se pentru o întâlnire de şase luni cu planeta pitică, programată la începutul lunii ianuarie.

“New Horizons este în stare bună şi se deplasează în linişte prin spaţiul adânc, dar această stare de odihnă se va schimba în curând”, spune Alice Bowman, directorul de operaţiuni al misiunii. “E timpul ca New Horizons să se trezească şi să se apuce de muncă, să facă istorie.”

De la lansarea în ianuarie 2006, New Horizons a petrecut 1873 zile în hibernare – aproximativ două treimi din timpul de zbor – împărţite în 18 perioade de hibernare separate de la mijlocul anului 2007 până la sfârşitul lui 2014, care au variat de la 36 la 202 zile lungime.

În modul hibernare mare parte a navei spaţiale este nealimentată; computerul de bord monitorizează sistemele şi stare sondei, transmiţând săptămânal un raport înapoi pe Pământ. În medie, operatorii au trezit New Horizons doar de două ori pe an pentru a verifica sistemele critice, calibrarea instrumentelor, colectarea de date ştiinţifice şi efectuarea de corecţii de curs atunci când este necesar. Starea de hibernare nu numai că a redus uzura componentelor electronice, dar a şi micşorat costurile de operare şi a eliberat resurse de urmărire şi de comunicaţii ale NASA în Spaţiul Adânc pentru alte misiuni.

Printre priorităţile aflate pe lista ştiinţifică a misiunii se găsesc caracterizarea globală a geologiei şi topografiei lui Pluto şi lunii sale mari, Charon, examinarea compoziţiei şi structurii atmosferice a planetei, studiul lunilor mai mici şi căutarea de noi luni şi inele.

Cele şapte instrumente ştiinţifice ale sondei includ spectometre avansate pentru imagini infraroşu şi ultraviolete, un aparat foto compact multicolor, un aparat de fotografiat telescopic de înaltă rezoluţie, două spectrometre de particule, un detector pentru praf spaţial (proiectat şi construit de studenţi) şi două experimente ştiinţifice radio. Alimentarea este asigurată de la un singur generator de termoelectric cu radioizotopi, New Horizons având nevoie, pentru a fi pe deplin operaţională, de mai puţină putere decât o pereche de becuri clasice de 100 de waţi.

Observaţii îndepărtate ale sistemului Pluto încep în 15 ianuarie şi vor continua până la sfârşitul lunii iulie 2015. Punctul cel mai apropiat de Pluto va fi atins în 14 iulie.

„Acesta va fi un eveniment ştiinţific istoric, despre care generaţiile prezente şi viitoare îşi vor aminti ca primul nostru contact cu lumile antice din Centura Kuiper”, consideră unul din specialiştii misiunii.

De la descoperirea lui Pluto, în 1930, aceasta a fost considerată a fi a noua planetă a Sistemului Solar. La 24 august 2006, în urma unei rezoluţii a Uniunii Astronomice Internaţionale în care a fost schimbată definiţia termenului de planetă, Pluto a primit statutul de planetă pitică.

Centura Kuiper este centura de materie primordială ce înconjoară Sistemul Solar, extinzându-se de la orbita planetei Neptun până mult în afara Sistemului Solar.