Prisma » Cultură » Martorul de profesie

Martorul de profesie

Scriitorul Titus Crisciu

Despre jurnalişti nu se prea scrie, fiind ei oricum tot timpul în prim planul (hai, al doilea) vieţii publice a urbei, a ţării, a lumii. Îi vedem/ citim toată ziua, îi iubim/ detestăm, după caz (al nostru, de cele mai multe ori) şi ne frământă în continuare subiectele aflate în discuţie, puse de ei, de cele mai multe ori. Nu-i rău, altfel ce-am face? Că se adaugă şi acest fel de omisiune la nedreptăţile lumii în care trăim…, să fim fatalişti: asta este.

Există un soi de jurnalişti care împlinesc „Calitatea de martor” (Ana Blandiana) asumată de breaslă prin individualizarea subiectului abordat şi vorbim despre autorul de interviuri. Ne-am propus mai demult să facem o breşă în această habitudine ingrată, punând-o sub numele unui reputat condeier public de la noi, Titus Crişciu. Nu vom discuta ziaristica sa – iată, tot rămâne ceva trecut sub tăcere – ci acea parte din scrisul său care se insinuează în posteritate. Căci el s-a consacrat (şi) meşteşugului interviului, pe care adesea l-a ridicat la rang de artă, adunând astfel cam o jumătate de raft de cărţi.

Pe lângă multele însuşiri ale ziaristului – de investigaţie şi analiză, disponibilitate şi adaptabilitate spontană, nu numai psihologică, de rezistenţă de asemenea, discernământ şi receptivitate, nemaivorbind de mânuirea ireproşabilă a limbii şi noţiunilor – intervievatorul mai are nevoie şi de altele. Ele sunt cerute de multiplele dificultăţi pe care le întâmpină: de a-l găsi şi contacta pe „subiect”, mai ales dacă e persoană de înalt nivel, de a-i studia opera/ activitatea, pentru ca dialogul să fie „la obiect”, nu formal, de a sesiza oportunităţile momentului. Nu este vorba aici de incisivitatea unui paparazzo, deşi este nevoie evident şi de aşa ceva. Un jurnalist obişnuit sau un eseist are de-a face cu multiplele sale teme, pe când aici este vorba de multele probleme ale multor oameni şi nu oarecare, adeseori. Complexitatea creşte geometric. Apoi meşteşugul de a pune întrebări (pregătite + spontane) se ridică la nivel de artă în cazul unor interlocutori dificili ori zgârciţi cu apariţiile „pe scenă”; trebuie să-i stârnească interesul celui „interogat” şi să participe inclusiv sub aspect psihologic-afectiv la dialogul cu accentul pe răspunsuri. Iar în final este ceea ce rămâne, ce citim noi şi, în cazul cărţilor, cei de după noi. Este calitatea de martor în forma despre care vorbeam la început.

Martor al întregii vieţi a societăţii, culturale, social-politice, a elitelor profesionale cele mai diverse etc. Asta pe lângă prestaţia de jurnalistică curentă susţinută sub semnătura lui Titus Crişciu. În cele 16 cărţi publicate de el până în prezent întâlnim probabil tot ce ilustrează viaţa publică românească şi nu numai, de aici şi din lume, timp de peste trei decenii.

Încă de la începuturile acestei preocupări, autorul şi-a găsit un tempo remarcabil, vizibil în sumarul primei cărţi, Naşterea zilei de azi: Gh. Azap, Şt. Bănulescu, Pavel Bellu, Ana Blandiana, L. Ciocârlie, H. Daicoviciu, Z. Dumitrescu-Buşulenga, N. Manolescu, A. Păunescu, E. Simion, S. Titel, C. Ungureanu and so on, 1983. Pe lângă personalităţi locale, mulţi dintre „cei mari” au revenit, luând loc vis-à-vis de autorul nostru, fiecare fiind apoi pus într-o carte, spre a se aşeza odată în plus în memoria publică. Pe lângă ei, o seamă de notabilităţi au constituit subiectul câte unei singure cărţi. Interviuri de amploare deosebită: Dr. Oct. Apahideanu, H. Vornica, pictorul I. Stendl, Gh. Jurma. Elecţiunile sale s-au îndreptat în general spre figurile reprezentative ale elitei intelectuale şi/ sau culturale şi artistice, excelenţele din alte domenii lăsându-le în seama confraţilor din breaslă.

Una din cărţile recente este o interesantă şi agreabilă radiografie, inclusiv a mentalităţilor şi a mozaicului cultural al Banatului; cu unii regăsiţi după trei decenii de la prima întrevedere, L. Ciocârlie, M. Martin, C. Ungureanu şi alţii afirmaţi între timp. Probabil e încă accesibilă, Aniversaţi şi alte scrieri, Ed. David Press Print, Timişoara 2015. La fel Ce lăsăm în urma noastră. Gh. Jurma în dialog cu T. Crişciu, Ed. Tim, Reşiţa 2015.

Titus Crişciu a adunat un evantai impresionant de destăinuiri ale unor martori importanţi. El însuşi şi-a cucerit această calitate, faţă de timpul şi locul prin care peregrinăm.

Reşiţa, mai 2016.

Anton Georgescu



Scrieti un comentariu