Recomandări turistice pe timpul verii în Judeţul Caraş-Severin

Zona de est a Reşiţei cuprinde un şir întreg de aşezări sau o zonă bogată în peisaje demne de admirat cum sunt: Lacul Secul, Lacul Breazova, Lacul Gozna de la Văliug, Crivaia, Lacul Trei Ape, Brebu Nou, Gărâna, Muntele Semenic, Prislopul, Comarnicul cu peşterile sale, toate obiective demne de vizitat.

Vara te îndeamnă să parcurgi aceste locuri, beneficiind de aerul curat, scăpând măcar pentru câteva zile de zgomotul, aglomeraţia şi de atmosfera viciată de gazul eşapamentelor cărora orăşenii le-au căzut victime.

Localitatea Gărâna poate fi luată ca punct de plecare, pentru diferite trasee, pentru că aici se găsesc posibilităţi de cazare şi odihnă; se ştie că aici se poate ajunge uşor, atât cu mijloace auto, drumul prezentându-se în condiţii bune, cât şi cu bicicleta sau per pedes, pe potecile marcate turistic.

Distanţa de 38 de km de la Reşiţa la Gărâna poate fi scurtată cu 9 km dacă se merge, pe jos, pe potecile marcate turistic.

La Gărâna se poate ajunge cu mijloace auto de la Caransebeş, Slatina Timiş, Brebu Nou, Lacul trei Ape, pe un drum recent recondiţionat.

Pentru a scote în evidenţă bogatele posibilităţi turistice din Caraş-Severin se recomandă câteva trasee care leagă Gărâna de frumoasele obiective turistice de pe platoul Semenicului:

a) Gărâna-Prislop-Slatina-Timiş, Piatra-Goznei,-Baia Vulturilor-Piatra Nadeei şi retur, în total 10 km parcurşi în 4 ore.

b) Gărâna-Lacul Trei Ape-Bradul Moşului-Cheile de sus ale Timişului şi retur, traseu lung de 24 km ce poate fi parcurs în 6 ore.

c) Gărâna-Staţiunea Semenic-Baia Vulturilor-Vila Klaus-Poiana Beţii-Cantonul Silvic Comarnic, traseu cu o lungime de 17 km, parcurs, cu mici etape de odihnă, în 5 ore.

d) Gărâna-Prislop-Văliug-Crivaia-Vila Klaus-Vila Semenic şi retur, 18 km în 4 ore.

Dacă la traseele turistice cu drumeţie adăugăm şi pe cele auto vedem multitudinea posibilităţilor turistice din Caraş-Severin. Mai putem adăuga şi turismul cu bicicleta, recomandat în special tineretului, bicicleta fiind în acelaşi timp şi un mijloc de transport ecologic. Pedalezi inspirând aerul curat al muntelui potolindu-ţi setea la izvoarele reci.

Farmecul lacurilor: Trei Ape, Văliug, Brezova şi Secul te îndeamnă să alegi cicloturismul. Turistul plecat cu bicicleta are posibilitatea înnoptării în cabanele turistice, în cantoanele silvice şi în pensiunile rurale sau folosindu-şi cortul. Cicloturismul atrage şi numeroşi turişti străini.

Pentru a îmbogăţii atât ochii, sufletul cât şi cunoştinţele generale, amintim aici câteva rezervaţii şi monumente naturale.

În Caraş-Severin există două zone semi-sălbatice reflectate de neintervenţia omului: Izvoarele Nerei şi Cheile Caraşului, sectoare cuprinse între confluenţa Caraş-Comarnic-Prolaz; doar 2% din suprafaţa parcului este afectată de poluarea apei, aerului şi solului.

Teritoriul Parcului este situat în partea centrală a Judeţului Caraş-Severin, ocupând o suprafaţă de 36.600 ha.

Osatura principală a rezervaţiei o prezintă muntele Semenic care, structural, aparţine de Carpaţii Meridionali.

Din Muntele Semenic izvoresc râurile: Timiş, Bârzava, Nera şi Mehadia. Principalele înălţimi sunt: Piatra Goznei (1446,9m), Vârful Semenic (1446,4m) şi Cracul Lung (1224m).

Teritoriul Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului se încadrează în climatul temperat-continental. Pe teritoriul Parcului sunt plasate şi numeroase lacuri artificiale de baraj: Trei Ape, Secu, Gozna şi Breazova.

Judeţul Caraş-Severin are un relief predominant muntos 65%, depresiunile ocupă 17%, dealurile 11% iar câmpiile colinare cca. 6%.

Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa este situat între Şopotul Nou şi Sasca Montana, într-o zonă practic nepopulată, unde turismul este slab dezvoltat din cauza lipsei căilor de acces.

Datorită existenţei şi dezvoltării unor specii rare Parcul a fost declarat monument al naturii.

Al treilea parc naţional din Caraş-Severin este parcul Domogled-Valea Cernei. Datorită bogăţiei varietăţii şi rarităţii plantelor şi animalelor, această zonă din împrejurimile Băilor Herculane, o parte a munţilor Domogled a fost declarată rezervaţie naturală. E cea mai veche rezervaţie naturală din ţară. Are o suprafaţă de 1200 ha şi înălţimi de circa 1200 m. pinul negru este cel mai valoros exponent al Domogledului, conifer strict protejat în toată Europa.

Se evidenţiază faptul că în afara Parcurilor au fost constituite prin lege un număr de 21 de rezervaţii naturale de tip forestier, botanic, geologic etc. În toate aceste zone rezervate se recomandă conservarea patrimoniului natural al acestora, practicându-se un turism controlat. În legătură cu turismul din Caraş-Severin se menţionează cu adevărată plăcere că toată zona acestui judeţ se prezintă ca o oază de sănătate şi agrement. Dacă faci o drumeţie la răsăritul soarelui vei fi impresionat de peisajul încântător al înfrăţirii pârâului Grădiştea cu liziera pădurii de conifere ce coboară de pe Semenic până în buza apei ce se scurge liniştit spre lacul Trei Ape. Vei observa că aerul deasupra pârâului are o uşoară tentă albăstruie şi chiar un parfum aparte datorate emanaţiei răşinii de brad. Aerul amintit nu este altceva decât ozonul eliberat de oxigenul din atmosferă obţinut în anumite condiţii de temperatură şi presiune, sub acţiunea razelor ultraviolete formează moleculele din 3 atomi de oxigen respectiv ozonul. Acest ozon este un oxidant puternic al sângelui, de unde şi puternice proprietăţi curative. De-a lungul anilor cercetătorii au luat numeroase probe de aer din aceste zone ale Semenicului şi au confirmat cele arătate.

În timpul verii de pe drumul alăturat se observă numeroase corturi înserate de-a lungul albiei râului amintit. În încheierea prezentării unor aspecte importante în desfăşurarea activităţilor turistice în judeţ se pune întrebarea dacă nu ar fi necesară revigorarea turismului cărăşan prin implicarea mai activă a autorităţilor de resort, în special la dezvoltarea reţelelor de transport şi organizarea de tabere recreative de tineret pe timpul vacanţelor şi crearea a numeroase baze sportive. Şi nu în ultimul rând tipărirea de pliante reprezentative turismului.

Curuţă Petru