O normalitate anormală sau ţara politicianului pervers

Glumeam într-o zi, la un pahar de bere, cu un prieten vizavi de lumea în care trăim, spunând că suntem deja, prizonierii unor comportamente şi obiceiuri anormale, pe care însă, le-am consacrat, noi, membrii societăţii, în adevărate repere morale şi comportamentale. Să mă explic. Este normal ca toţi parveniţii să-i cumpere odraslei, cu ocazia împlinirii a 18 anişori, o super-maşină, undeva pe la suta de cai putere. Este normal ca acelaşi părinte grijuliu să înjure poliţistul de pe stradă, care a avut tupeul să-şi facă meseria, amendând imberbul pentru depăşirea vitezei legale în localitate. Sau, după caz, să dea doar un telefon pentru a-i fi lăsat copilul în treaba lui, fără a fi nici măcar amendat. Acelaşi parvenit, va plânge peste câteva zile, săptămâni sau luni, după ce bolidul condus de odraslă, a intrat cu peste 140 de kilometri la oră într-un stâlp de beton. Este, de asemenea normal, ca la Facultate, mai degrabă să te interesezi cu cât se cumpără examenul la profesorul cutare, decât să pui mâna şi să studiezi cursurile. Şi mai normal este ca profesorul în cauză să te pice, pentru că teai apucat, de nebun sau de sărac, să studiezi, în loc să te prezinţi înaintea examenului cu plicul de bani. Alte faţete ale normalităţii. Mergi la cumpărături şi trebuie să primeşti un rest de câţiva bani. Aici există deja mai multe variante. Fie se uită vânzătoarea cu dispreţ la tine, ca la un calic şi-ţi aruncă din vârful buzelor un „n-am să vă dau rest“, fie îţi aruncă în scârbă o bombonică, fie se uită pur şi simplu nerăbdătoare la tine, să-i faci loc următorului client. Tot normal este să arunci gunoiul pe geam, să înjuri sau să-ţi invoci organele genitale pe stradă, să scuipi pe stradă, să arunci diferite ambalaje pe stradă. Dacă vorbim despre politică, normal este să te înjuri azi cu duşmanul comunist, pentru ca mâine să-l decretezi liberal şi să-l strângi în braţe, contra prelungirii contractului de închiriere a vilei în care locuieşti fără niciun drept. Sau, ca parla-mentar ori ministru ce te afli, este normal să te sară rigorile mamelor lor de legi tâmpite, făcute doar pentru idioţii ce se regăsesc în electorat. Este normal să muncim în ţară, de dimineaţa până seara, de ne ia dracu’, pe nişte salarii de mizerie, dar să plătim până şi apa de izvor la preţuri europene. Este normal să plece din ce în ce mai mulţi români unde văd cu ochii în lume, pentru a scăpa de anormalitatea din România.

Editorial – Dan Popoviciu