China a lansat nava spaţială cu echipaj uman Shenzhou-9

China a trimis sâmbătă, 16 iunie, de la Jiuquan Satellite Launch Center, trei astronauţi în spaţiu într-o ambiţioasă misiune care marchează prima încercare a naţiunii asiatice de andocare manuală pe orbită a unei navei spaţiale cu echipaj şi primul zbor al unei femei astronaut.

Prima femeie din China în spaţiu

Liu Yang, 33 de ani, este maior în Forţele Aeriene ale Armatei Populare de Eliberare. Pilot veteran, cu 1680 ore de zbor a fost şef adjunct al unei unităţi de zbor înainte de a fi recrutată ca un potenţial astronaut în mai 2010.

După doi ani de pregătire, care i-au dezvoltat abilităţile astronautice şi adaptabilitatea la mediul din spaţiu, Liu a fost selectată în luna martie a acestui an candidat pentru misiunea navei spaţiale Shenzhou-9 cu echipaj.

Data lansării a coincis cu primul zbor al unei femei în spaţiu. Acum patruzeci şi nouă de ani, la 16 iunie 1963, sovietica Valentina Tereshkova a devenit prima femeie care a ajuns în spaţiu; ea a orbitat Pământul de aproape 50 de ori în timpul unei misiuni de trei zile. Statele Unite au trimis o femeie astronaut în 1983, când Sally Ride a zburat în Misiunea STS-7 la bordul navetei spaţiale Challenger.

Ulterior, peste 50 de astronauţi de sex feminin din şapte ţări au plecat în spaţiu. Cel mai lung zbor efectuat de un astronaut femeie a durat 188 de zile.

Obiectivul misiunii

Sarcina principală a misiunii este testarea procedurii de andocarea manuală între Shenzhou-9 şi laboratorul spaţial Tiangong-1. Iniţial, andocarea a fost efectuată luni, 18 iunie, automat, o altă premieră pentru ţara care se străduieşte să recupereze decalajul faţă de ruşi şi americani în exploatarea spaţiului. Manevra petrecută la 343 kilometri deasupra Pământului a fost transmisă în direct de televiziunea naţională.

Echipajul va locui şi lucra, pe parcursul a 10 zile, în laboratorul Tiangong-1, înainte de întoarcerea programată pentru 29 iunie. Alături de experimentele ştinţifice şi tehnologice, se va testa andocarea manuală, manevră deosebit de importantă pentru viitorul acestui tip de misiuni.

În noiembrie trecut, nava fără pilot Shenzhou 8 s-a cuplat automat de două ori cu Tiangong 1 înainte de a reveni în condiţii de siguranţă pe Pământ.

Misiunea este parte a pregătirilor pentru construirea unei staţii spaţiale permanente. China speră să termine construcţia de 60 tone pe orbită până în 2020 (ISS cântăreşte 430 tone).

Când staţia va devenii operaţională, următorul pas vizează Luna.