Prisma » Sănătate » Măsuri decisive împotriva drogurilor legale

Măsuri decisive împotriva drogurilor legale

Comisia Europeană a propus recent consolidarea capacităţii Uniunii Europene de a reacţiona la problema „drogurilor legale” – noile substanţe psihoactive utilizate ca alternative la drogurile ilegale, precum cocaina şi ecstasy. În temeiul normelor propuse de Comisie, substanţele psihoactive dăunătoare vor fi retrase rapid de pe piaţă, fără a pune în pericol diferitele întrebuinţări legitime industriale şi comerciale ale acestora. Propunerile vin ca urmare a avertismentelor din partea Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie (OEDT) şi ale Europol cu privire la amploarea problemei, precum şi a unui raport din 2011 în care s-a constatat că este necesară consolidarea mecanismului actual al UE pentru soluţionarea problemelor legate de substanţele psihoactive noi.

Substanţele psihoactive noi reprezintă o problemă din ce în ce mai mare. Numărul substanţelor psihoactive noi detectate în UE s-a triplat între 2009 şi 2012. Până în prezent, în 2013, s-a raportat mai mult de o nouă substanţă în fiecare săptămână. Aceasta este o problemă care necesită un răspuns la nivel european. Substanţele sunt disponibile în tot mai mare măsură pe internet şi se răspândesc rapid în ţările UE: 80 % dintre substanţele psihoactive noi sunt detectate în mai mult de un stat membru al UE.

Generaţia tânără este cea mai expusă riscurilor: un sondaj Eurobarometru din 2011 referitor la „atitudinea tinerilor privind drogurile” arată că, în medie, 5 % din tinerii din UE au folosit astfel de substanţe cel puţin o dată în viaţa lor, cu un maxim de 16 % în Irlanda şi cu aproape 10 % în Polonia, Letonia şi Regatul Unit. Aceste substanţe prezintă riscuri majore pentru sănătatea publică şi pentru societate în ansamblul său.

Consumul de substanţe psihoactive noi poate fi fatal. De exemplu, s-a raportat că substanţa 5-IT ar fi cauzat decesul a 24 de persoane în patru ţări din UE, în doar cinci luni, între aprilie şi august 2012. 4-MA, o substanţă care imită amfetamina, a fost asociată cu 21 de decese în patru ţări ale UE, numai în perioada 2010-2012.

Răspunsul Europei trebuie să fie ferm şi decisiv. Sistemul actual, înfiinţat în 2005, pentru detectarea şi interzicerea acestor noi droguri nu mai este adaptat scopului pentru care a fost conceput. Propunerea Comisiei va consolida şi accelera capacitatea Uniunii de a combate substanţele psihoactive noi prin asigurarea:

  • unei proceduri mai rapide: În prezent, poate dura minimum doi ani pentru a interzice o substanţă în UE. În viitor, Uniunea va putea să acţioneze în doar 10 luni. În cazurile extrem de grave, procedura va fi mai scurtă, întrucât va fi de asemenea posibilă retragerea imediată a substanţelor de pe piaţă pentru o perioadă de un an. Această măsură va garanta faptul că substanţa nu mai este disponibilă pentru consumatori, în timp ce se efectuează o evaluare completă a riscurilor. În sistemul actual, nu este posibilă aplicarea de măsuri temporare şi Comisia trebuie să aştepte finalizarea unei evaluări complete a riscurilor înainte de a face o propunere de restricţionare a unei substanţe;
  • un sistem mai proporţional: Noul sistem va permite o abordare graduală în baza căreia substanţele care prezintă un risc moderat vor face obiectul unor restricţii pe piaţa de consum, iar substanţele care prezintă un risc ridicat vor face obiectul unor restricţii totale pe piaţă. Numai substanţele cele mai dăunătoare, care prezintă riscuri grave pentru sănătatea consumatorilor, vor fi supuse unor dispoziţii de drept penal, ca şi în cazul drogurilor ilicite. În sistemul actual, Uniunea are două opţiuni – fie să nu se întreprindă nicio acţiune la nivelul UE, fie să impună restricţii totale pe piaţă şi sancţiuni penale. Această lipsă de opţiuni înseamnă că, în prezent, Uniunea nu ia măsuri în ceea ce priveşte unele substanţe dăunătoare. Cu noul sistem, Uniunea va putea să abordeze mai multe cazuri, într-un mod mai proporţional, prin adaptarea răspunsului său la riscurile implicate şi luând în considerare utilizările industriale şi comerciale legitime.

Propunerile Comisiei trebuie acum adoptate de Parlamentul European şi de statele membre în cadrul Consiliului Uniunii Europene pentru ca acestea să devină acte cu putere de lege.

Context

Strategia UE în materie de droguri pentru perioada 2013-2020 stabileşte priorităţile politicii UE privind drogurile. În cadrul acesteia se precizează că apariţia şi răspândirea rapidă a substanţelor psihoactive noi constituie o nouă provocare necesitând o abordare fermă, inclusiv prin consolidarea legislaţiei actuale a UE.

În ultimii ani, în UE, a fost detectată, în medie, o substanţă psihoactivă nouă în fiecare săptămână şi se aşteaptă ca numărul acestora să crească în următorii ani. Începând cu anul 1997, statele membre au detectat peste 300 de substanţe, iar numărul acestora s-a triplat între 2009 şi 2012 (de la 24 în 2009 la 73 în 2012).

În baza actualului instrument al UE, Decizia 2005/387/JAIa Consiliului, Comisia poate propune statelor membre ca noile droguri să facă obiectul unor măsuri penale. Prin intermediul acestui mecanism, 9 substanţe au fost supuse unor măsuri restrictive şi sancţiuni penale. Cel mai recent, în 2010, Comisia a propus şi a reuşit instituirea unei restricţii la nivelul UE privind mefedrona, un drog similar cu ecstasy, iar la începutul anului 2013 a unei restricţii privind 4-MA, un drog similar amfetaminei. În iunie 2013, Comisia a propus, de asemenea, interzicerea drogului sintetic „5-IT”.

În cadrul unui raport din 2011, s-a constatat că sistemul actual reuşeşte cu greu să facă faţă numărului mare de substanţe noi care apar pe piaţă. Este nevoie de doi ani pentru a aplica măsurile restrictive în cazul unei singure substanţe. Infractorii pot apoi eluda măsurile de control prin aducerea unor modificări limitate la structura chimică a substanţei, care nu reduc efectele dăunătoare grave ale acesteia. În plus, natura binară a sistemului actual, măsuri penale sau lipsa acţiunii, îngreunează capacitatea Uniunii de a acţiona. Acesteia îi lipsesc o serie de opţiuni eficace privind măsurile de control care să permită o acţiune rapidă şi specifică.

Noile propuneri răspund avertismentelor repetate din partea Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie (OEDT) şi a Europol. De asemenea, răspund apelurilor din partea Parlamentului European şi a statelor membre în vederea actualizării Deciziei 2005/387 a Consiliului.

Comisia Europeană- IP/13/837, 17 septembrie 2013



Scrieti un comentariu