Prisma » Economic » Economia Europei nu va putea prospera fără o bază industrială puternică

Economia Europei nu va putea prospera fără o bază industrială puternică

Deşi performanţa industrială s-a stabilizat, cota deţinută de industrie în PIB-ul Europei a scăzut de la 15,5 % cu un an în urmă la 15,1 % în vara anului 2013. Cele două rapoarte referitoare la competitivitatea industrială publicate recent de Comisia Europeană subliniază progresele realizate de statele membre în ceea ce priveşte îmbunătăţirea mediului de afaceri, a exporturilor şi a durabilităţii. Cu toate acestea, mai sunt încă multe probleme de rezolvat. Convergenţa dintre ţările cele mai competitive pe plan industrial şi cele cu performanţe medii a stagnat. În plus, costul energiei este în creştere în aproape toate statele membre, ceea ce contribuie la dezindustrializarea Europei. Accesul la finanţare şi scăderea investiţiilor în aproape toate statele membre reprezintă, de asemenea, obstacole mari în acest sens. Pentru ca industria europeană să fie din nou prosperă, trebuie îmbunătăţită semnificativ performanţa administraţiei publice, precum şi legătura dintre şcoli şi companii. Ar trebui să se depună eforturi suplimentare pentru a stimula inovarea în directă legătură cu piaţa.

Europa 2020 reprezintă cadrul pentru creşterea economică din UE. Comisia a prezentat în mod sistematic iniţiative în diverse domenii în scopul de a genera creştere economică şi locuri de muncă.

Stadiul în care se află industria europeană

Există evoluţii îngrijorătoare în două domenii esenţiale pentru orice economie: productivitatea şi ocuparea forţei de muncă. Performanţele UE în domeniul productivităţii sunt din nou mai slabe comparativ cu Statele Unite, în timp ce şomajul continuă să fie o realitate cotidiană pentru 11 % din forţa de muncă a Europei. Industria a fost afec-tată deosebit de grav, având în vedere pierderea a peste 3,8 milioane de locuri de muncă începând din anul 2008.

Principalele rezultate ale celor două rapoarte sunt:

Puncte pozitive:

  • Exporturile au fost motorul principal al activităţii industriale. UE a înregistrat performanţe mai bune decât SUA şi Japonia. În 2012, Europa a realizat un excedent al balanţei comerciale de 365 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă aproximativ un miliard de euro pe zi.
  • Performanţa în materie de inovare s-a îmbunătăţit din 2008, însă convergenţa pare să fi stagnat din 2012;
  • Mediul de afaceri s-a îmbunătăţit în majoritatea statelor membre, dar acelaşi lucru s-a întâmplat şi în restul lumii;
  • Majoritatea statelor membre au îmbunătăţit baza de competenţe a forţei lor de muncă.

Puncte slabe:

  • Investiţiile continuă să rămână la un nivel scăzut;
  • Preţurile mari la energie reprezintă o problemă semnificativă pentru ramurile industriale;
  • Accesul la finanţare s-a deteriorat în multe state membre;
  • Pentru unele state membre, îmbunătăţirea eficienţei şi a eficacităţii administraţiilor publice este esenţială pentru reluarea creşterii economice.

În mod concret, rapoartele propun următoarele priorităţi:

  • Întreprinderilor să li se simplifice cât mai mult posibil derularea activităţii lor zilnice;
  • Reducerea costurilor de producţie în Europa, (de exemplu pentru energie şi materii prime);
  • Îmbunătăţirea accesului la finanţare şi pieţe de capital pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri;
  • Deschiderea pieţelor pentru societăţile europene atât în cadrul pieţei interne, cât şi în ţările terţe;
  • Facilitarea investiţiilor în noile tehnologii şi în inovare, punând accentul în special pe şase domenii prioritare identificate în Comunicarea privind politica industrială din 2012;
  • Asigurarea adaptării competenţelor şi a disponibilităţii forţei de muncă din Europa la necesităţile economiei secolului al XXI-lea.

Dimensiunea sectorială a abordării UE în privinţa industriei

Europa este lider mondial într-o serie de sectoare industriale, iar cele mai multe dintre acestea includ lanţuri valorice diverse care leagă corporaţii de renume de o mulţime de întreprinderi mici şi mijlocii. Comisia a propus deja o serie de măsuri de politică pentru sectoare strategice, cum ar fi industria automobilelor, industria oţelului, industria de securitate şi de apărare.

Context

Politica industrială va fi o prioritate de top pe agenda europeană în următoarele 6 luni.

Comisia Europeană, 25.09.2013

Spread the love


Scrieti un comentariu