Prisma » Economic » Tramvaiul reşiţean trage pe dreapta – definitiv

Tramvaiul reşiţean trage pe dreapta – definitiv

Cablurile de alimentare a tramvaiului au fost demontate

Tramvaiul din Reşiţa a rămas o amintire, dar şi o speranţă în inimile reşiţenilor nostalgici, care considerau acest mijloc de transport nu numai util, ci şi un simbol, care dădea ora-şului o faţă mai citadină. Pe de altă parte, unii reşiţeni, cârcotaşi, obişnuiau să numească Reşiţa, „oraşul cu tramvai”, subliniind astfel că singurul element care justifica apartenenţa Reşiţei la categoria „oraş” era dat de tramvai.

De câteva zile, însă, speranţele reşiţenilor care mai credeau că tramvaiul „n-a murit, numa un pic s-o hodinit”, au primit o grea lovitură. În data de 29 februarie, a.c., în zona semaforului de la Centrul de Transfuzii Sanguine, o echipă de lucrători de la SC Ro A Tir SRL, cocoţată pe maşina de intervenţie, tăia cablurile de cupru ale tramvaiului, sub atenta supraveghere a directorului societăţii, Ionela Kovacs. Mai erau şi câţiva poliţişti, care supravegheau şi ei zona, fără să oprească circulaţia. Am întrebat-o pe doamna director ce se întâmplă şi aceasta ne-a precizat: „Linia de alimentare s-a lăsat şi există pericolul să fie agăţată de maşinile înalte”. Tocmai atunci a apărut un TIR, care a trecut cu cabina la câţiva centimetri pe sub cablurile lăsate, atingând reţeaua de susţinere cu antena radio. Doamna director s-a enervat că „şoferii ăştia merg ca nebunii, nu se uită”, şi a cerut lucrătorilor să se grăbească. Lucrările de dezafectare au continuat şi cablurile de alimentare, pe ambele sensuri de mers, au fost tăiate.

Ulterior, în seara zilei de 2 martie, alertat de faptul că se taie cablul de alimentare cu energie electrică a tramvaiului, directorul SC Prescom Reşiţa (societate aflată în proces de faliment), Gheorghe Marchiş, a sosit la faţa locului şi a sunat la 112, pentru a anunţa poliţia că se fură cablurile. Între timp, cablurile de cupru au fost tăiate până aproape de staţia de la Universalul Vechi, pe o lungime de peste un kilometru, apoi au fost rulate şi depozitate în curtea Ro A Tir. Marchiş a recurs la numărul unic de urgenţă, pentru a sesiza furtul cablului de cupru, deoarece acesta se afla în administrarea SC Prescom. Tot în administrarea SC Prescom se află şi calea de rulare a tramvaiului. Poliţia a sosit, a constatat furtul, tăierea cablurilor a fost oprită, iar managerul societăţii Ro A Tir, Ionela Kovacs, a fost chemată la poliţie, pentru declaraţii. Se pare că, luată de val, şefa de la Ro A Tir, Ionela Kovacs, a uitat că reţeaua de alimentare a tramvaiului nu se află în patrimoniul societăţii pe care o conduce. Este evident că „furtul” nu este unul „clasic”. Însă, din moment ce nu s-a făcut transferul de administrare, tot furt se numeşte. Gheorghe Marchiş a şi declarat: „Trebuia să anunţ poliţia.

Toate datele indicau faptul că era vorba despre furtul unor cabluri aflate în administrarea noastră!” În prezent se poartă negocieri între Prescom, Ro A Tir, Primăria Reşiţa şi Consiliul Local Reşiţa, proprietarul reţelei de alimentare cu energie electrică, pentru reglementarea situaţiei. Un lucru este, însă, sigur: Dacă înainte de iarna 2011 – 2012 tramvaiul era foarte greu de repornit, în prezent acest lucru este practic imposibil. Trecerea în conservare a tramvaiului a fost urmată de degradarea accentuată a întregului sistem de transport, începând cu şinele de tramvai, cu reţeaua electrică şi cu tramvaiele propriuzise.

Mai menţionăm că deşi tramvaiul nu mai funcţionează din toamna anului 2011, acesta a rămas o sursă de controverse printre reşiţeni. Cetăţenii fără maşini, consideră că tramvaiul era un mijloc de transport confortabil şi eficient, care asigura legătura între cartierul Govândari şi oraşul vechi, unde se află şi platforma industrială, cu cele mai multe locuri de muncă. În schimb, şoferii sunt mulţumiţi că a dispărut tramvaiul, deoarece încurca circulaţia. Şi mai mulţumiţi sunt locuitorii cu domiciliul situat de-a lungul liniei de tramvai, deoarece acesta era o sursă de zgomot şi de trepidaţii, care polua fonic oraşul şi afecta structura de rezistenţă a locuinţelor.

Matei Mircioane

Spread the love


Scrieti un comentariu