Prisma » Ştiinţă » Sentinel-1A a ajuns pe orbită

Sentinel-1A a ajuns pe orbită

Un satelit revoluţionar, care va schimba modul în care vedem lumea, a fost lansat din Guyana Franceză, la 3 aprilie, şi plasat cu succes pe orbită.

Denumit Sentinel-1A, este primul dintr-o pereche de sateliţi, al doilea – denumit Sentinel-1B – programat pentru lansare în 2015, într-un proiect amplu de monitorizare la nivel mondial dezvoltat de Agenţia Spaţială Europeană.

Lansat cu o racheta Soyuz, va orbita Pământul la o altitudine între 250 şi 400 km.

Folosind imagistica radar, va începe, în curând, operaţiile de cartografiere a suprafeţei Pământului.

Ţări din Europa au cheltuit 7.5 miliarde euro pentru acest proiect, care se va derula până la sfârşitul deceniului. Sensibilitatea echipamentelor pe care le poartă va permite să detecteze schimbările climatului, în special cele cauzate de interferenţa umană.

Acest proiect va reprezenta componenta de pe orbită a programului Copernicus, noua denumire a programului Comisiei Europene de observare a Pământului, cunoscut anterior sub numele GMES (Global Monitoring for Environment and Security, Monitorizare globală pentru mediu şi securitate), al cărui scop este de a răspunde provocărilor de mediu şi sociale asociate cu variabilitatea climei.

Reţeaua globală Copernicus a sistemelor de colectare a datelor, de la sateliţi până jos, pe Pământ, va colecta TB de date privind mediul. Acest lucru are implicaţii uriaşe pentru monitorizarea schimbărilor climatice, planificarea resurselor, în răspunsul la dezastre, politica de mediu şi multe altele.

Familia de sateliţi Sentinel va oferi oamenilor de ştiinţă datele de care au nevoie pentru a determina starea actuală a planetei noastre. Aceasta va permite, de asemenea, oamenilor de ştiinţă să ajusteze permanent previziunile privind viitorul Pământului.

Mobilizarea în programul ESA – UE porneşte de la premiza potrivit căreia structura climatului nostru va fi deteriorată ireversibil, dacă omenirea nu se opreşte din acţiunile care afectează mediul, împărtăşită de o relativă majoritate a comunităţii ştiinţifice.

Sentinel-1A va fi capabil să observe Pământ atât ziua cât şi noaptea, în orice condiţii meteorologice, o premieră pentru sateliţii de supraveghere şi observare. Acest lucru înseamnă că, în caz de dezastre, inclusiv inundaţii şi cutremure, satelitul ar putea oferi sprijin şi ajutor pentru cei de pe teren.

El poate vedea printre nori şi mapa Pământul, astfel încât, în caz de inundaţii, de exemplu, poate genera hărţi ale zonelor care sunt afectate, datorită şi capacităţii, destul de precisă, de a face diferenţa dintre apă şi non-apă.

Studiile climatice şi ajutorul în caz de dezastre nu sunt singurele utilizările ale satelitului.

Datorită nivelului său excepţional de precizie, poate furniza informaţii cu privire la detalii minuscule de pe suprafaţa Pământului.

De pe orbita sa este capabil să detecteze schimbări de pe Pământ până la doar câţiva milimetri. Acest lucru înseamnă că ar putea prezice, teoretic, atunci când o clădire se va prăbuşi.

El poate urmări căile de transport maritim din lume, monitoriza deversări de ţiţei sau riscurile asociate mişcărilor suprafeţei uscatului şi activităţile vulcanice.

Toată flota de sateliţii Sentinel va fi lansată în următorii cinci ani, împreună vor furniza date care ar putea fi utilizate timp de 20 până la 30 de ani. Sentinel-1A este proiectat să dureze şapte ani.

Familia Sentinel a ESA

  • Sentinel-1 este pe orbită polară, într-o misiune de imagistică radar pentru servicii terestre şi oceanice, indiferent de vreme, zi şi noapte.
  • Sentinel-2 este o misiune pentru imagini de înaltă rezoluţie, care va furniza imagini ale vegetaţie, solului şi apei.
  • Sentinel-3 este o misiune multi-instrument pentru a măsura topografia suprafeţei marine, temperatura de la suprafaţa solului şi a mării, culoarea oceanelor şi terenului solid.
  • Sentinel-4 va fi destinat monitorizării atmosferice.
  • Sentinel-5 va monitoriza atmosfera de pe orbită polară.
  • Sentinel-6 va purta un altimetru radar pentru a măsura înălţimea globală a suprafeţei marine, în primul rând pentru oceanografie operaţională şi pentru studii climatice.



Scrieti un comentariu