Asigurarea dreptului pacienţilor români privind asistenţa medicală în UE
Ministerul Sănătăţii a creat cadrul pentru asigurarea dreptului pacienţilor români privind asistenţa medicală în Uniunea Europeană.
România va transpune Directiva Europeană 24 din 2011 privind aplicarea drepturilor pacienţilor astfel încât pacienţii români asiguraţi se vor putea trata în alte state membre ale Uniunii Europene.
Executivul a aprobat Hotărârea pentru aprobarea normelor metodologice privind asistenţa medicală transfrontalieră.
La sfârşitul lunii ianuarie, Comisia a declanşat o acţiune de infringement de necomunicare, deci nu pentru modalitatea de transpunere, alături de alte 12 state din Uniune. După ce România a transmis răspunsul şi a transpus Directiva, Comisia va fi notificată, iar acţiunea de infringement cel mai probabil va fi clasată.
Potrivit Hotărârii aprobate de Executiv, persoanele asigurate în sistemul de asigurări obligatorii de sănătate din România, care se deplasează într-un alt stat membru UE, pot beneficia de rambursarea contravalorii serviciilor medicale, a medicamentelor şi dispozitivelor medicale în conformitate cu prevederile actului normativ aprobat.
“Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi casele de asigurări de sănătate judeţene vor putea face rambursarea costurilor pentru asiguraţii care se tratează în state membre ale Uniunii Europene. Ministerul Sănătăţii va continua să deruleze politici de investiţii şi dezvoltare, astfel încât asiguraţii din România să beneficieze de aceleaşi condiţii de tratament cu cele din Uniunea Europeană. De asemenea şi pacienţii din Uniunea Europeană se vor putea trata în România”, a subliniat ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu.
În unele cazuri, pentru a beneficia de asistenţă medicală transfrontalieră pacienţii români vor trebui să obţină o autorizare prealabilă eliberată de casele judeţene.
Potrivit Hotărârii aprobate de Executiv, tipurile de asistenţă medicală pentru care se impune autorizarea prealabilă în vederea rambursării costurilor sunt: PET-CT (tomografie cu emisie de pozitroni) în regim ambulatoriu, servicii medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare continuă şi spitalizare mai mare de 24 de ore pentru următoarele tipuri de tratament (implant sau înlocuire de defibrilator cardiac, endoprotezare articulară tumorală, implant segmentar de coloană, bypass coronarian cu/fără investigaţii cardiace invazive şi naşterea), medicamente în tratamentul ambulatoriu, pentru care este necesară aprobarea comisiilor de experţi de la nivelul CNAS.
Rambursarea contravalorii asistenţei medicale transfrontaliere se efectuează de către casa de asigurări de sănătate care a întocmit solicitarea de acordare de prevedere bugetară, în lei, în termen de maximum 60 de zile de la data alocării de prevedere bugetară.
Rambursarea se realizează la nivelul tarifelor şi prestaţiilor din România şi nu trebuie să depăşească contravaloarea în lei a asistenţei medicale transfrontaliere achitate de solicitant.
De exemplu, în cazul în care o hernie de disc costă în România 1.000 lei şi în statul membru X costă 1.500 lei, decontarea se face la valoarea de 1.000 lei, iar în cazul în care o peritonită costă în România 700 lei şi în statul membru Y costă 500 lei, decontarea se face la valoarea de 500 lei.
Nu se suportă costurile referitoare la: contravaloarea serviciilor de cazare şi de călătorie suportate de persoanele asigurate şi costuri suplimentare suportate de persoanele cu handicap din cauza unuia sau a mai multor handicapuri atunci când beneficiază de asistenţă medicală transfrontalieră.
Pacienţii români vor putea beneficia de asistenţă cu privire la asistenţa medicală transfrontalieră prin intermediul unui Punct Naţional de Contact, ce va funcţiona începând cu luna mai în subordinea CNAS.
Acesta va avea pagină proprie de internet, precum şi numere de telefon, inclusiv gratuite (Tel-Verde), iar informaţiile vor fi disponibile în limba română şi engleză.
Ministerul Sănătăţii, comunicat de presă – 24-04-2014
Publicat in: 08/05/2014 | Nu sunt comentarii » |