„Să trăim împreună şi să ne contrazicem politicos!”

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a găzduit o reuniune la nivel înalt cu unsprezece reprezentanţi ai unor organizaţii filosofice şi neconfesionale din întreaga Europă. În cadrul acestei reuniuni anuale la nivel înalt, care a ajuns la cea de a şasea ediţie, participanţii au purtat dezbateri pe tema „Să trăim împreună şi să ne contrazicem politicos!”. Reuniunea s-a înscris în cadrul dialogului purtat în mod constant, în temeiul articolului 17 din Tratatul de la Lisabona, cu bisericile, organizaţiile religioase, filosofice şi neconfesionale.

Frans Timmermans a făcut următoarea declaraţie: „În societăţile noastre europene, care se caracterizează prin diversitate, dialogul este esenţial pentru a crea o comunitate în care fiecare să se simtă în largul său. Să trăim împreună înseamnă să reuşim să facem faţă diferenţelor dintre noi, chiar şi atunci când este vorba despre un dezacord profund. Fiind în legătură cu cetăţenii, organizaţiile neconfesionale reunite astăzi în acest cadru ne pot ajuta să găsim soluţii practice pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă societatea şi să încercăm să oferim răspunsuri utile prin intermediul politicilor europene.”

Antonio Tajani, vicepreşedintele Parlamentului European responsabil de transpunerea în practică a dialogului, a adăugat următoarele: „Dialogul cu religiile şi cu organizaţiile neconfesionale are un rol esenţial în realizarea proiectului de pace care stă la baza Uniunii noastre Europene. Acest dialog este o condiţie esenţială pentru a ne înţelege diferenţele; trebuie să reuşim să convieţuim chiar dacă nu cădem de acord.”

Principalele rezultate ale reuniunilor la nivel înalt vor fi dezbătute în cadrul primului Colocviu anual privind drepturile fundamentale în UE,care urmează să aibă loc în perioada 1-2 octombrie 2015. Tema centrală a colocviului va fi „Toleranţa şi respectul: prevenirea şi combaterea antisemitismului şi islamofobiei în Europa”.

Temele de dezbatere ale reuniunii au cuprins următoarele puncte: cum putem promova încrederea între indivizi şi comunităţi; cum putem convieţui şi edifica o societate în care fiecare persoană şi comunitate care aderă la valorile europene fundamentale să se poată simţi în largul său; şi, în cele din urmă, cum putem face faţă diferenţelor noastre într-o societate caracterizată prin diversitate.

Context

Între Comisia Europeană şi diverse organizaţii filosofice şi neconfesionale au loc, în mod periodic, reuniuni la nivel înalt şi discuţii la nivel de grup de lucru, la care participă, de asemenea, biserici şi asociaţii sau comunităţi religioase. În prezent, dialogul intră în sfera de răspundere a prim-vicepreşedintelui Timmermans. Reuniunea la nivel înalt cu participarea unor reprezentanţi ai unor organizaţii filosofice şi neconfesionale este cea de a şasea dintr-o serie de reuniuni lansată de Comisie în 2009, odată ce dialogul cu bisericile, organizaţiile religioase, filosofice şi neconfesionale a fost consacrat în Tratatul de la Lisabona.

Prin dialoguri precum cel desfăşurat în 2 iunie şi prin sprijinul financiar acordat unor proiecte menite să stabilească o mai bună înţelegere interculturală, interreligioasă şi interconfesională, Comisia contribuie la construirea unei comunităţi. În cadrul programului „Europa pentru cetăţeni” 2014-2020, Comisia cofinanţează proiecte de sensibilizare cu privire la valorile Uniunii Europene, în special cu privire la toleranţa şi respectul reciproc, precum şi proiecte prin care se promovează implicarea societăţii civile. Valoarea cofinanţării asigurate de Comisie se ridică la 185,5 milioane EUR.

În 2015, programul „Drepturi, egalitate şi cetăţenie” 2014-2020 va sprijini proiecte axate pe prevenirea şi combaterea antisemitismului, a islamofobiei şi a intoleranţei faţă de musulmani, precum şi proiecte care promovează dezvoltarea de instrumente şi practici în materie de prevenire, monitorizare şi combatere a discursului de incitare la ură din mediul online, inclusiv prin elaborarea de contraargumente. Instrumentele politice şi legislative europene pot sprijini eforturile depuse la nivel naţional şi local. Anumite forme de infracţiuni motivate de ură şi de discursuri care incită la ură sunt deja interzise de legislaţia europeană prin Decizia-cadru privind combaterea anumitor forme şi expresii ale rasismului şi xenofobiei prin intermediul dreptului penal, Directiva privind drepturile victimelor, care va intra în vigoare în noiembrie 2015, urmează să îmbunătăţească în mod semnificativ protecţia victimelor criminalităţii, iar în 2011 a fost creată Reţeaua UE pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare. Agenda europeană privind securitatea şi Agenda pentru o piaţă unică digitală vor contribui la combaterea infracţiunilor motivate de ură şi la îmbunătăţirea măsurilor de prevenire şi deradicalizare.

IP/15/5078 – 02.06.2015