Prisma » Ştiinţă » „New Frontiers”

„New Frontiers”

Sonda

NASA a selectat cei doi finalişti pentru programul său de misiuni robotizate „New Frontiers” – nava spaţială Comet Astrobiology Exploration Sample Return (CAESAR), care este proiectată să aducă pe Pământ materialele extrase dintr-o cometă şi Dragonfly dual quadcopter, proiectat pentru a zbura în atmosfera celei mai mari luni a lui Saturn, Titan.

Ambele misiuni, alese din cele 12 propuneri selectate în aprilie, vor primi finanţare pentru a-şi continua dezvoltarea conceptelor. În 2019, cel puţin una dintre ele va fi aleasă pentru a zbura în spaţiu; ea va „pleca” înainte de sfârşitul anului 2025. Indiferent de misiunea aleasă, aceasta va urma celor trei selecţii anterioare importante New Frontiers, toate fiind în prezent operaţionale: misiunea New Horizons către Pluto; sonda Juno care în prezent orbitează Jupiter; proba pentru culegere de mostre din asteroizi şi aducerea lor acasă, OSIRIS-Rex, aflată pe drumul spre asteroidul Bennu.

Ambele misiuni finaliste urmăresc să se întoarcă către locaţii din sistemul solar care au fost deja cartografiate, dar vor dezvălui mult mai multe decât misiunile anterioare, au declarat analiştii principali ai misiunilor, în timpul unei conferinţe de presă susţinută în 20 decembrie.

Misiunea Dragonfly ar trimite un lander care poate să zboare cu ajutor a opt rotoare, pentru a explora atmosfera saturată de vapori din hidrocarburi a lui Titan, singura lună cu atmosferă din sistemul nostru solar, şi a examina suprafaţa acesteia, care este acoperită de mări şi râuri de metan şi etan. Luna exotică este foarte diferită de cea a Pământului, dar chimia sa complexă o face fascinantă pentru a căuta dezvoltarea vieţii. Corpul spaţial a fost înfăţişat în detaliu de nava spaţială Cassini, care a zburat de mai multe ori aproape de ea, şi landerul Huygens al acestei misiuni, care a coborât pe suprafaţa lui Titan în 2005.

Cu ajutorul măsurătorilor detaliate ale Dragonfly asupra compoziţiei lunii „putem evalua cât de departe a progresat chimia prebiotică într-un mediu pe care îl ştim că are ingredientele pentru viaţă – pentru viaţa bazată pe apă sau, eventual, pentru viaţă pe bază de hidrocarburi”, a declarat în cadrul conferinţei de presă Elizabeth Turtle, om de ştiinţă de la Johns Hopkins Applied Physics Laboratory (APL) din Maryland şi cercetător principal pentru Dragonfly.

„Dragonfly îşi va petrece cea mai mare parte a timpului pe sol, dar, fiind o navă cu rotoare, va putea zbura în mai multe locaţii la zeci până la sute de kilometri distanţă pentru a putea face măsurători în diferite configuraţii geologice”, a adăugat ea.

Landerul va fi alimentat de un generator nuclear compact, numit MMRTG, asemenea celui care propulsează roverul Curiosity al NASA pe Marte.

După lansarea în 2025, nava poate ajunge la Titan în 2034 şi va efectua măsurători mai mulţi ani. Misiunea nu ar fi limitată de energie sau de mediul periculos, a mai spus Turtle.

Misiunea Comet Astrobiology Exploration SAmple Re-turn (CAESAR) se va deplasa la cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko,- care anterior a fost studiată extensiv de misiunea europeană Rosetta din 2014 până în 2016 şi a reuşit să plaseze cu succes pentru prima oară un lander pe o cometă – şi va aduce înapoi cel puţin 100 de grame de probe din nucleul cometei pentru analiză.

„Cometele sunt printre cele mai importante obiecte, din punct de vedere ştiinţific, în sistemul solar, dar sunt, de asemenea, şi printre cel mai puţin înţelese”, a declarat Steve Squyres, cercetător la Cornell University in Ithaca, New York, şi cercetător principal al CAESAR. „Acestea sunt cele mai primitive blocuri ale planetelor, ele conţin materiale care datează din primele momente ale formării sistemului solar şi chiar înainte”.

Probele adunate de CAESAR, pentru prima dată luate dintr-un nucleu de cometă, ar include şi gheaţa volatilă de pe suprafaţa lor, care reprezintă caracteristica semnăturii acestor corpuri. Nava spaţială va separa eşantioanele în compartimente diferite – pentru componente volatile şi nevolatile.

Capsula pentru culegerea de eşantioane va fi proiectată de agenţia spaţială JAXA din Japonia şi se bazează pe misiunea dedicată asteroizilor, Hayabusa. Nava spaţială va folosi propulsia solar-electrică pentru a se deplasa spre 67P/Churyumov-Gerasimenko.

Explorarea anterioară de către Rosetta a cometei face misiunea mult mai puţin riscantă decât vizitarea oricărei al corp similar, a declarat Squyres.

„Acest lucru îmbunătăţeşte dramatic şansele de succes pentru o activitate foarte dificilă, extragerea unor eşantioane de cometă”, a adăugat el.

Misiunea se va întoarce pe Pământ în noiembrie 2038.

Spread the love


Scrieti un comentariu