Poluarea cu praful de la Moldomin, lăsată în voia soartei

După ce comisarii de la Garda de Mediu au inspectat iazurile de decantare de la Moldomin, weekendul trecut, voluntarii GEC Nera au făcut o vizită la Moldova-Nouă, acolo unde s-au bucurat de liniştea atmosferică. În ce îi priveşte pe oficialii de la Garda Naţională de Mediu, aceştia nu au o altă soluţie de ecologizare. Singura variantă este ca elveţienii de la Mineco să cumpere societatea. Comisarii Gărzii Naţionale de Mediu care au inspectat iazurile de decantare de la Moldomin au ajuns la o concluzie mai puţin favorabilă turismului din Serbia şi locuitorilor din Clisura Dunării. Asta pentru că, statul nu poate interveni, iar singura scăpare ar fi elveţienii de la Mineco, şi aceştia, condiţionaţi de intabulările de terenuri. Procurorii anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a vicepreşedintelui Curţii de Apel Timişoara, Cătălin Şerban, şi a celor care au legătură cu şpaga de 50.000 de euro dată pentru aranjarea unor procese legate de falimentul SC Moldomin Moldova Nouă.

În timp ce aceştia încearcă să îşi dovedească nevinovăţia, societatea de pe malul fluviului Dunărea “otrăveşte” în continuare aerul locuitorilor din Clisură, dar şi pe cel al turiştilor care apelează la complexul turistic din Serbia.Ca să îşi demonstreze interesul pentru problemele oamenilor, reprezentanţii de la centru au trimis o delegaţie formată din doi comisari, care ar urma să dea soluţii pentru problema poluării. În urma unei lungi analize, concluzia la care au ajuns este că cel mai periculos şi mai toxic iaz este Tăuşani. De asemenea, aceştia au mai adăugat că singura salvare ar fi elveţienii de la Mineco.

“Singura variantă ar fi ca firma să cumpere uzina, însă la acest moment, Moldomin trebuie să rezolve problema intabulării terenurilor pentru ca societatea să poată fi vândută”, a spus Marius Cârpean, comisarul-şef al Gărzii de Mediu Caraş-Severin. Astfel că, acum, soarta Moldomin stă în mâinile directorului Iacob Chişărău, care trebuie să rezolve problema intabulării suprafeţelor societăţii. Partea proastă a lucrurilor este că în cazul în care situaţia rămâne la fel, iar Uniunea Europeană vine cu controale peste societate, atunci amenzile pe care statul român riscă să le ia sunt de cinci ori mai mari decât valoarea ecologizării. La momentul actual, curăţarea zonelor toxice s-ar ridica la circa 12 milioane de euro.

Tatiana Munteanu