Prisma » Internaţional » Pe scurt, 6 iulie 2012

Pe scurt, 6 iulie 2012

  • Rata şomajului în zona euro a atins în luna mai 2012 nivelul record de 11,1% din populaţia activă, faţă de 11% în luna aprilie, conform datelor publicate de Oficiul european de statistică
  • Preşedintele ales al Egiptului, Mohamed Morsi, a devenit noul şef al statului, după ceremonia de învestire de la Curtea Constituţională din Cairo
  • Preşedintele Islandei, Olafur Ragnar Grimsson, a fost ales pentru un nou mandat, al cincilea, devenind cel mai longeviv Preşedintele din istoria islandeză
  • Preşedintele Venezuelei Hugo Chavez şi rivalul Henrique Capriles şi-au lansat în mod oficial campaniile înainte de alegerile din octombrie
  • Preşedintele Abbas se află în vizită la Paris, unde se va întâlni cu oficiali europeni şi americani, inclusiv preşedintele francez Francois Hollande şi Hillary Clinton, secretarul de stat american l
  • Preşedinţia Consiliului UE s-a schimbat pe 1 iulie, fiind preluată de Cipru de la Danemarca pentru următoarele şase luni. Sub sloganul „Către o mai bună Europă“, Ciprul şi-a fixat priorităţi ce includ încheierea negocierilor privind cadrul financiar multianual şi dimensiunea socială.
  • Consiliul Afaceri Generale a decis la 26 iunie 2012 că Muntenegru este pregătit să înceapă negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Şefii de stat şi de guvern ai UE au aprobat această decizie în cadrul reuniunii lor din 28-29 iunie.
  • Alegătorii din Mexic au ales să aducă înapoi la putere partidul politic o dată dominant, prin alegerea lui Enrique Pena Nieto ca viitor preşedinte. Conservatorii Partidului Revoluţionar Instituţional ai lui Pena au condus ţara 71 de ani, până în 2000 (1929-2000).
  • Gazprom ar putea extinde proiectul Nord Stream pentru a ajunge în Marea Britanie, a declarat directorul executiv al companiei. Conducta Nord Stream este un proiect pentru transportul gazului rusesc prin Marea Baltică spre Germania. Prima conducă a fost deschisă în noiembrie, anul trecut, şi va avea în final o capacitate anuală de 27.5 miliarde de metri cubi, în timp ce a doua conductă va începe testele anul viitor. Gazprom deţine 51% din Nord Stream, Wintershall şi E.ON din Germania deţin fiecare 15.5% iar Gasunie din Olanda şi GDF din Franţa au, fiecare, 9% din acţiuni.
  • Duminică, 1 iulie, embargoul impus de UE privind exporturile de petrol ale Iranului a devenit total, prin încheierea derogărilor pentru contractele semnate înainte de 2012. Agenţia Internaţională pentru Energie estimează că un milion de barili de petrol vor ieşi de pe piaţă. În urma sancţiunilor impuse şi coordona-te de SUA şi EU, rialul iranian a scăzut faţă de monedele internaţionale şi preţurile bunu-rilor pe piaţa internă au crescut considerabil. Din ianuarie, cifrele guvernamentale iraniene arată că preţurile la pâine, lapte şi carne au crescut cu 20% iar preţul cărnii de pui a crescut cu aproximativ 80%.
  • Criza financiară, nesiguranţa pe care o aduce aceasta şi datoriile mari pot afecta sănătatea mintală. Mai multe probleme psihologice şi sinuciderile au crescut în ultima vreme. Conform unor studii, o creştere de 1% a şomajului duce la creşterea cu 0,8% a ratei de sinucideri. Reţelele de siguranţă ce oferă protecţie nu trebuie desfiinţate în mijlocul austerităţii, au spus deputaţii europeni şi experţii participanţi la un seminar pe aceasta temă, pe 19 iunie.
  • Kosovo va obţine suveranitate completă în septembrie, la aproape patru ani de la desprinderea de Serbia, a anunţat Grupul Director Internaţional (ISG), la începutul săptămânii. ISG este format din mai multe state europene, Turcia şi SUA, dar a fost respins din start de comunitatea sârbă din regiune. Cu o populaţie de două milioane, majoritar etnici albanezi, la 17 februarie 2008, Kosovo şi-a declarat unilateral independenţa faţă de Serbia şi a fost recunoscută de către 86 de ţări, inclusiv majoritatea ţărilor din UE.
  • Parlamentul European a respins (478 deputaţi au votat împotrivă, 39 pentru şi 165 s-au abţinut) un pact controversat la nivel mondial, Acordul comercial împotriva contrafacerii (ACTA). 22 de state membre UE din 27, precum şi alte ţări, inclusiv Statele Unite şi Japonia, au semnat ACTA în ianuarie, dar tratatul nu a fost încă ratificat, pe fondul protestelor împotriva îngrădirii libertăţii Internetului. România a semnat documentul dar acesta nu a fost ratificat.
Spread the love


Scrieti un comentariu