Protecţia drepturilor copiilor

Guvernul a adoptat un Proiect de Lege prin care introduce noi prevederi în completarea şi modificarea Legii nr. 272/2004, care să asigure o mai bună protecţie a drepturilor copiilor şi să delimiteze atribuţiile şi competenţele care revin autorităţilor în acest domeniu.

Având în vedere că principiul fundamental care stă la baza întregii legislaţii referitoare la copii este interesul superior al copilului, Proiectul de Lege introduce elemente noi care să stea la baza luării, de către profesionişti, a deciziilor cu privire la copil. Astfel, în procesul de luare a deciziilor se va ţine cont de:

• nevoile de dezvoltare ale copilului;
• opinia copilului, în funcţie de vârsta şi gradul de maturitate;
• istoricul acestuia, în mod special de situaţiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violenţă asupra copilului;
• capacitatea părinţilor sau persoanelor care urmează să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia;
• menţinerea relaţiilor personale cu toate persoanele faţă de care copilul a dezvoltat relaţii de ataşament.

De asemenea, Proiectul de Lege introduce o reglementare specială cu privire la aspectele practice ale exercitării în comun a autorităţii părinteşti, respectiv legăturile personale ale copilului cu părintele la care nu locuieşte, contribuţia ambilor părinţi la nu doar la cheltuielilor de creştere şi educare a copilului, ci şi la activităţile pe care le presupune supravegherea şi îngrijirea acestuia.

Proiectul de Lege aduce precizări importante cadrului general stabilit de Codul Civil şi anume: în situaţia în care există posibilitatea ca cei doi părinţi aflaţi în litigiu să folosească relaţia cu copilul pentru a obţine un avantaj ce decurge din efectele divorţului, chiar şi atunci când este încheiat un acord, instanţa de judecată se va asigura că este în interesul copilului.

O altă prevedere instituie expres prezumţia că un program de legături personale cât mai ample cu părintele la care nu locuieşte, este în interesul copilului.

Pentru a promova şi proteja drepturile copilului, în cazul în care ambii părinţi răspund pentru creşterea copiilor lor minori, o dispoziţie expresă instituie interdicţia părinţilor de a renunţa la autoritatea părintească.

Totodată, pentru a asigura menţinerea relaţiilor personale ale copilului cu părinţii săi sau cu alte persoane cu care copilul a dezvoltat relaţii de ataşament, prin Proiectul de Lege sunt introduse măsuri asiguratorii şi garanţii pentru a pune în executare hotărârile judecătoreşti şi respectiv înapoierea copilului la locuinţa sa, precum şi pentru prevenirea deplasării ilicite a acestuia şi înapoierea sa.

Alte prevederi introduse vizează asigurarea dreptului copilului la identitate, respectiv prevederi clare privind procedura înregistrării naşterii copilului la cele trei categorii: copii părăsiţi în unităţi sanitare care au în structură secţii de nou-născuţi şi/sau pediatrie, copii părăsiţi în alte unităţi sanitare şi găsiţi, copii găsiţi.

Proiectul de Lege prevede explicit obligaţia părintelui cu care locuieşte copilul de a sprijini copilul în menţinerea relaţiilor personale cu celălalt părinte, cu rudele sau alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie.

Un concept nou introdus de Proiectul de Lege adoptat astăzi de Guvern se referă la decizii privind alegerea felului învăţăturii sau pregătirii profesionale a copilului, decizii privind tratamentele medicale complexe sau intervenţii chirurgicale, decizii importante cu privire la copil, care se iau cu acordul ambilor părinţi şi decizii zilnice sau curente care se iau de către părintele cu care se află copilul în momentul respectiv.

În ceea ce priveşte copilul dat în plasament la o familie sau la o persoană, Proiectul de Lege modifică dispoziţiile referitoare la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti faţă de copil pe durata plasamentului dispus de către instanţă. Astfel, se stabileşte ca autoritatea părintească în această situaţie să fie exercitată de directorul general/executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului (DGASPC), şi nu de către preşedintele Consiliului Judeţean, cum era până în prezent.

În ceea ce priveşte situaţia copilului care a săvârşit acte penale şi nu răspunde penal, o altă noutate introdusă prin Proiectul de Lege constă în instituirea obligativităţii participării părinţilor acestuia la şedinţele de consiliere şi a asistării copilului aflat într-o astfel de situaţie de către un reprezentant DGASPC în orice etapă a cercetării penale. De asemenea, este extinsă perioada de monitorizare a evoluţiei dezvoltării copilului reintegrat în familie de la 3 luni la 6 luni.

Un alt element de noutate îl reprezintă reglementarea potrivit căreia toţi cei care doresc organizarea unor activităţi culturale, artistice, sportive, publicitate şi de modeling care implică copii pot pune în practică aceste activităţi pe baza unei ”autorizaţii” eliberate de către Comisia pentru Protecţia Copilului.

Un alt aspect reglementat este cel al situaţiei copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Astfel, părinţii sau tutorele, după caz, care au copii în întreţinere şi intenţionează să plece la muncă în străinătate, sunt obligaţi să notifice această intenţie serviciului public de asistenţă socială cu 40 de zile înainte de a părăsi ţara, cu nominalizarea persoanei care se ocupă de întreţinerea copilului pe perioada absenţei. Măsura vizează o mai mare responsabilizare a părinţilor, precum şi monitorizarea la nivelul autorităţilor locale şi centrale a situaţiei numărului de copii rămaşi în ţară în îngrijirea altor persoane.

De asemenea, Proiectul de Lege aduce clarificări în ceea ce priveşte modul de asigurare a finanţării sistemului de protecţie a copilului şi introduce prevederi noi cu privire la exercitarea relaţiilor de muncă ale asistentului maternal.

Alte prevederi introduse de Proiectul de Lege sunt menite să asigure o mai bună responsabilizare a părinţilor în creşterea şi îngrijirea copilului, cu interzicerea folosirii copilului în activităţi de practicare a cerşetoriei în scopul de a obţine foloase materiale, a sancţionării cadrelor didactice în situaţia aplicării de tratamente umilitoare sau degradante, a sancţionării serviciilor publice de asistenţă socială pentru neîndeplinirea atribuţiilor.