Prisma » Justiţie » Guvernul a stabilit prelungirea Strategiei Naţionale Anticorupţie până la 31 decembrie 2017

Guvernul a stabilit prelungirea Strategiei Naţionale Anticorupţie până la 31 decembrie 2017

Guvernul a stabilit, printr-un Memorandum, prelungirea perioadei de aplicare a Strategiei Naţionale Anticorupţie 2012-2015 cu încă doi ani, respectiv până la 31 decembrie 2017.

În acest sens, Ministerul Justiţiei va elabora, până în decembrie 2015, un proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea şi completarea HG nr. 215/2012, act normativ prin care a fost aprobată Strategia Naţională Anticorupţie pentru perioada 2012-2015. Noul proiect de Hotărâre va include aspecte privind:

  • Prelungirea perioadei de aplicare a Strategiei Naţionale Anticorupţie;
  • Introducerea recomandărilor cu caracter general desprinse din misiunile de evaluare realizate în administraţia publică şi a măsurilor prioritare din perspectiva aplicării Strategiei Naţionale Anticorupţie în perioada 2016-2017;
  • Instituirea obligaţiei instituţiilor publice de a actualiza planurile sectoriale anticorupţie.

Prin Memorandumul aprobat s-a stabilit, de asemenea, realizarea evaluării ex-post a impactului Strategiei Naţionale Anticorupţie, până la sfârşitul anului 2016, prin contractarea unui audit extern independent.

Pentru asigurarea finanţării aplicării Strategiei în perioada 2016-2017, vor fi finalizate demersurile pentru atragerea de finanţare europeană şi vor fi încheiate parteneriate cu alte instituţii publice. Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020 (POCA), cu un buget de 658,29 milioane de euro, este o oportunitate de accesare a fondurilor europene în scopul consolidării mecanismelor de prevenire a corupţiei. Ministerul Justiţiei pregăteşte un proiect care să asigure aplicabilitatea Strategiei Naţionale Anticorupţie pentru perioada 2016-2020 având în vedere că în luna septembrie este aşteptată lansarea unui apel de proiecte în cadrul POCA.

Tot prin Memorandumul aprobat, Guvernul a stabilit continuarea misiunilor de evaluare tematică a gradului de implementare a măsurilor anticorupţie în cadrul instituţiilor publice (în cei trei ani şi jumătate de aplicare a strategiei au fost evaluate 17 instituţii centrale şi 66 din administraţia publică locală), precum şi elaborarea proiectului viitoarei strategii anticorupţie 2018-2020.

Până în prezent, beneficiul major al aplicării Strategiei Naţionale Anticorupţie a fost accentul pus pe implementarea standardelor de integritate. Aproximativ 2500 de instituţii publice, respectiv ministere, primării, autorităţi independente, companii cu capital de stat, au lucrat împreună cu Ministerul Justiţiei pentru a găsi cele mai eficiente mecanisme de aplicare a măsurilor preventive.

Un alt beneficiu al aplicării Strategiei este stabilitatea cadrului legislativ şi instituţional anticorupţie. Această stabilitate, inclusiv sub forma alocării resurselor bugetare pentru autorităţile specializate – DNA, ANI şi Direcţia Generală Anticorupţie – contribuie la eficienţa acestor autorităţi. Introducerea legislaţiei privind confiscarea extinsă este un alt progres înregistrat în cadrul acestei strategii, dublat de o creştere a indicatorilor înregistraţi de procurori şi instanţe în materia recuperării prejudiciului.

O evoluţie relevantă s-a înregistrat în implementarea la nivel local a Strategiei, urmare a unui parteneriat încheiat între Ministerul Justiţiei şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Începând cu 2013, 2273 de unităţi administrativ-teritoriale, adică circa 70% din totalul de 3228, au desemnat persoane care să coordoneze implementarea măsurilor preventive din Strategia Naţională Anticorupţie, iar 620 de unităţi administrativ-teritoriale au elaborat şi transmis planuri sectoriale privind implementarea Strategiei.

Un alt aspect important vizează mecanismul deja instituţionalizat prin Strategia Naţională Anticorupţie de evaluare reciprocă între instituţiile publice. Acest mecanism replicat la nivel naţional a relevat importanţa pârghiilor administrative manageriale în prevenirea corupţiei. În urma evaluărilor a rezultat o serie de concluzii privind priorităţile strategice pe termen scurt şi mediu, între care:

  • Există structuri consolidate de control intern şi de audit, precum şi de specializare a analizei de risc instituţionale şi promovarea integrităţii: Direcţia Generală Anticorupţie, Direcţia de Integritate de la ANAF sau structuri similare din Ministerele Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Sănătăţii, Educaţiei. Este nevoie, în continuare, de consolidarea structurilor de control şi audit, precum şi a celor cu rol de prevenire a corupţiei;
  • Continuarea acţiunilor privind educaţia anticorupţie;
  • Recuperarea prejudiciilor, în special în faza de gestiune a bunurilor sechestrate şi de valorificare a celor confiscate. Proiectul de lege pentru înfiinţarea unei agenţii specializate în administrarea bunurilor indisponibilizate se află în procedură parlamentară.

Este în curs de reglementare operaţionalizarea, la nivelul ANI, a sistemului PREVENT, al cărui scop este să preîntâmpine situaţiile de conflict de interese în procedurile de achiziţii publice.

Implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie beneficiază de implicarea tuturor entităţilor relevante pentru obiectul de reglementare al strategiei: administraţia publică centrală, administraţia publică locală, agenţii independente şi autorităţi anticorupţie, mediul de afaceri şi organizaţiile non-guvernamentale.



Scrieti un comentariu