Criza refugiaţilor: Comisia Europeană ia măsuri decisive

Comunicatul de presă integral

Ca urmare a angajamentelor asumate în luna mai în cadrul agendei europene privind migraţia, Comisia Europeană a prezentat în 9 septembrie un pachet cuprinzător de propuneri destinate să contribuie la rezolvarea crizei refugiaţilor cu care se confruntă statele membre ale UE şi ţările învecinate.

Ca urmare a angajamentelor asumate în luna mai în cadrul agendei europene privind migraţia, Comisia Europeană prezintă un pachet cuprinzător de propuneri destinate să contribuie la rezolvarea crizei refugiaţilor cu care se confruntă statele membre ale UE şi ţările învecinate, inclusiv prin abordarea cauzelor profunde care îi determină pe oameni să caute refugiu în Europa. Noul set de măsuri va reduce presiunea la care sunt supuse statele membre cele mai afectate – în special Grecia, Italia şi Ungaria – prin propunerea ca 120.000 de oameni care au în mod clar nevoie de protecţie internaţională să fie transferaţi în alte state membre ale UE. Aceştia se vor adăuga celor 40.000 al căror transfer din Grecia şi Italia a fost propus în mai de către Comisie şi în privinţa cărora Consiliul nu a luat încă o decizie. Măsurile prezentate în 9 septembrie vor ajuta şi statele membre care se confruntă cu un număr tot mai mare de cereri de azil, făcând posibilă o prelucrare mai rapidă a acestor cereri prin intermediul unei liste europene comune a ţărilor de origine sigure. Comisia a conturat principalele măsuri pentru creşterea eficacităţii politicii de returnare şi a propus un fond fiduciar în valoare de 1,8 miliarde EUR pentru a contribui la abordarea cauzelor profunde care stau la baza migraţiei din Africa. În fine, Comisia şi serviciul de acţiune externă al UE se ocupă, de asemenea, de dimensiunea externă a crizei refugiaţilor.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat: „Noi, europenii, ar trebui să ştim şi să nu uităm niciodată de ce primirea refugiaţilor şi respectarea dreptului fundamental la azil sunt atât de importante. A venit momentul să punem bazele unei politici cu adevărat europene în domeniul migraţiei, conform apelului pe care l-am făcut în luna mai. Măsurile pe care le propunem vor garanta că persoanele care au în mod clar nevoie de protecţie internaţională sunt transferate imediat după sosire – nu doar acum, ci şi în cazul oricăror crize viitoare. Criza refugiaţilor reprezintă, mai mult decât orice altceva, ocazia în care solidaritatea europeană trebuie să îşi facă simţită prezenţa. E momentul să dăm cu toţii dovadă de curaj, e momentul ca Europa să reacţioneze acum.”

Comisia Europeană a prezentat următoarele măsuri concrete ca răspuns la actuala criză a refugiaţilor, precum şi pentru pregătirea reacţiei la provocările viitoare:

1. O propunere de transfer de urgenţă al unui număr de 120.000 de refugiaţi din Grecia, Ungaria şi Italia: în urma creşterii accelerate, în ultimele câteva luni, a trecerilor ilegale ale frontierei din centrul şi estul Mării Mediterane, dar şi pe rutele din Balcanii de Vest, este nevoie de măsuri urgente. Comisia propune transferul a 120.000 de persoane care au în mod clar nevoie de protecţie internaţională din Italia (15 600), Grecia (50.400) şi Ungaria (54.000). Transferul s-ar efectua în funcţie de o cheie de repartizare obligatorie bazată pe criterii obiective şi cuantificabile (dimensiunea populaţiei – cu o pondere de 40%, PIB – cu o pondere de 40%, numărul mediu al cererilor de azil din trecut – cu o pondere de 10% şi rata şomajului – cu o pondere de 10%). Măsura se aplică solicitanţilor a căror naţionalitate beneficiază de o rată medie de recunoaştere la nivelul UE de cel puţin 75%[1]. Aceasta completează propunerea din mai a Comisiei de transferare a 40.000 de persoane care au în mod clar nevoie de protecţie internaţională din Italia şi Grecia către alte state membre ale UE, numărul total propus ridicându-se astfel la 160.000. Transferul va fi însoţit de un sprijin în valoare de 780 de milioane EUR, acordat din bugetul UE statelor membre participante, sprijin care include şi o rată de prefinanţare de 50%, destinată să garanteze că administraţiile de la nivel naţional, regional şi local au la dispoziţie mijloacele necesare pentru a acţiona foarte prompt.

O clauză de solidaritate temporară: în cazul în care – din motive întemeiate şi obiective, cum ar fi o catastrofă naturală – un stat membru se află în incapacitatea temporară de a participa integral sau parţial la o decizie de transfer, acesta va trebui să verse la bugetul UE o contribuţie financiară în valoare de 0,002% din PIB-ul său. Comisia Europeană va analiza motivele notificate de statul în cauză şi va decide dacă acestea justifică sau nu neparticiparea acestuia la mecanism, pentru o perioadă de până la 12 luni. În cazul unei participări parţiale la transfer, suma va fi redusă în mod proporţional.

2. Un mecanism permanent de transfer pentru toate statele membre: după cum s-a anunţat în cadrul agendei europene privind migraţia, Comisia propune un mecanism structurat de solidaritate care să poată fi declanşat în orice moment de Comisie pentru a ajuta orice stat membru al UE care se confruntă cu o situaţie de criză şi cu presiuni deosebit de pronunţate asupra sistemului său de azil ca urmare a unui aflux mare şi disproporţionat de resortisanţi ai unor ţări terţe. Aceste situaţii de urgenţă viitoare ar putea fi definite de Comisie pe baza numărului de cereri de azil pe cap de locuitor din ultimele şase luni, precum şi a numărului de treceri ilegale ale frontierei din ultimele şase luni. Se vor aplica aceleaşi criterii de distribuţie obiective şi verificabile ca şi în cazul propunerilor privind transferul de urgenţă. În cadrul mecanismului permanent se va ţine, de asemenea, seama de nevoile, situaţia familială şi abilităţile solicitanţilor de azil. Clauza de solidaritate temporară se va aplica şi în acest caz.

3. O listă europeană comună a ţărilor de origine sigure: în prelungirea agendei europene privind migraţia şi a Concluziilor Consiliului European din 25-26 iunie, Comisia Europeană înaintează o propunere de regulament pentru instituirea unei liste comune la nivelul UE a ţărilor de origine sigure. O astfel de listă europeană va permite accelerarea prelucrării cererilor de azil individuale depuse de solicitanţi care provin din ţări considerate sigure în întreaga UE, precum şi returnarea mai rapidă a persoanelor în cazul cărora evaluarea individuală a cererii confirmă inexistenţa unui drept la azil. În urma discuţiilor cu statele membre şi în conformitate cu practicile curente ale acestora, Comisia propune ca Albania, Bosnia şi Herţegovina, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Kosovo, Muntenegru, Serbia şi Turcia să fie adăugate la lista UE a ţărilor de origine sigure. Aceste ţări îndeplinesc criteriile comune prevăzute în Directiva 2013/32 privind procedurile de azil pentru ca o ţară să fie considerată sigură, sunt semnatare ale unor tratate internaţionale majore privind drepturile omului, iar majoritatea dintre ele au fost desemnate drept ţări candidate de către Consiliul European, îndeplinind aşa-numitele „criterii de la Copenhaga” (garantarea democraţiei, a statului de drept, a drepturilor omului şi a respectării şi protejării minorităţilor). În viitor, în urma realizării de către Comisia Europeană a unei evaluări aprofundate, la această listă pot fi adăugate şi alte ţări.

4. Creşterea eficacităţii politicii de returnare: pentru a ameliora politicile de returnare ale statelor membre, Comisia a publicat un manual comun privind returnarea şi un plan de acţiune al UE privind returnarea. Comisia a prezentat un plan de acţiune al UE privind returnarea, care defineşte măsurile imediate şi pe termen mediu pe care statele membre trebuie să le întreprindă pentru a stimula returnarea voluntară, a consolida punerea în aplicare a Directivei privind returnarea, a îmbunătăţi schimbul de informaţii, a consolida rolul şi mandatul Frontex în ceea ce priveşte operaţiunile de returnare şi a crea un sistem integrat de gestionare a returnărilor. În paralel, Comisia a adoptat un manual privind returnarea, care oferă autorităţilor naţionale competente instrucţiuni practice privind efectuarea returnării migranţilor care nu au dreptul de a rămâne în Uniunea Europeană. Acesta va servi drept instrument principal de formare în materie de standarde şi proceduri pentru experţii care aplică Directiva 2008/115 privind returnarea.

5. Comunicare privind normele de achiziţii publice pentru măsurile de sprijin pentru refugiaţi: statele membre trebuie să satisfacă în mod adecvat şi cu rapiditate nevoile cele mai urgente în materie de cazare, aprovizionare şi servicii ale solicitanţilor de azil. Comunicarea de astăzi oferă îndrumare autorităţilor naţionale, regionale şi locale privind modul în care se poate garanta respectarea normelor UE în materie de achiziţii publice, asigurând în acelaşi timp finanţarea acestor servicii într-o manieră simplă, rapidă şi lipsită de birocraţie.

6. Abordarea dimensiunii externe a crizei refugiaţilor: Dimensiunea externă reprezintă o componentă-cheie a eforturilor de rezolvare a crizei. Se reînnoiesc eforturile pentru sprijinirea iniţiativelor diplomatice şi pentru găsirea de soluţii politice la conflictele din Siria, Irak şi Libia. UE acordă asistenţă populaţiei din Siria, în special persoanelor strămutate în interiorul ţării, precum şi sprijin financiar ţărilor învecinate care primesc cel mai mare număr de refugiaţi din Siria, cum ar fi Iordania, Libanul şi Turcia. Până în prezent, au fost mobilizate în acest scop 3,9 miliarde EUR. Combaterea criminalităţii organizate responsabile de introducerea ilegală de persoane reprezintă o altă prioritate, în special prin lansarea operaţiunii navale EUNAVFOR MED. Ca parte a cooperării noastre cu ţări terţe au fost, de asemenea, semnate un număr de 17 acorduri de readmisie şi şapte acorduri de parteneriat pentru mobilitate. UE va aprofunda, de asemenea, dialogurile la nivel înalt pe teme de migraţie care se desfăşoară în prezent cu parteneri-cheie, cum ar fi procesele de la Rabat şi de la Khartoum – cu ţări africane, procesul de la Budapesta – cu Asia Centrală şi de Est, precum şi conferinţa de la începutul lunii octombrie şi reuniunea la nivel înalt de la Valetta din 11-12 noiembrie.

7. Un fond fiduciar de urgenţă pentru Africa: Comisia Europeană a alocat 1,8 miliarde EUR din mijloacele financiare ale UE pentru a institui un „fond fiduciar de urgenţă pentru stabilitate şi abordarea cauzelor profunde ale migraţiei neregulamentare din Africa”. Scopul este ameliorarea stabilităţii şi abordarea cauzelor profunde ale fluxurilor migratorii neregulamentare din Sahel, regiunea lacului Chad, Cornul Africii şi nordul Africii. Fondul va contribui la sprijinirea acestor regiuni pentru dezvoltarea oportunităţilor socioeconomice şi elaborarea unor politici mai bune de gestionare a migraţiei. Comisia Europeană se aşteaptă ca statele membre să îşi aducă la rândul lor contribuţia şi să se ridice la nivelul ambiţiilor noastre. Spania, de exemplu, şi-a confirmat deja participarea.

Reversul solidarităţii cu statele membre din prima linie este şi că toate părţile implicate trebuie să dea dovadă de responsabilitate în aplicarea normelor comune ale UE. În acest scop, săptămâna aceasta [07-13 septembrie] Comisia intensifică procedurile de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor, în cazurile în care acest lucru este necesar pentru asigurarea respectării normelor, şi aplică o abordare de tip „focar” (HotSpot) în statele membre din prima linie, pentru a le acorda asistenţă la aplicarea normelor comune ale UE în materie de azil.

Paşii următori:

Consiliul extraordinar Afaceri Interne pe teme de migraţie din 14 septembrie va reprezenta următoarea ocazie în care statele membre să discute şi să adopte propunerile legislative ale Comisiei. Mecanismele de transfer de urgenţă prezentate de Comisie în mai şi septembrie trebuie să fie adoptate de Consiliu (prin vot cu majoritate calificată), în consultare cu Parlamentul European, în timp ce mecanismul permanent de solidaritate şi lista europeană a ţărilor de origine sigure trebuie să fie adoptate în comun de Parlamentul European şi Consiliu (cu ajutorul procedurii legislative ordinare). Propunerea privind fondul fiduciar a fost transmisă statelor membre, obiectivul fiind finalizarea procedurilor necesare în timp util pentru reuniunea la nivel înalt din noiembrie de la Valletta, în care UE se va întâlni cu ţări africane importante pentru a discuta despre criza migraţiei şi a refugiaţilor.

Context

Comisia Europeană a fost implicată în mod constant şi continuu în găsirea unui răspuns coordonat la nivel european la problema refugiaţilor şi a migranţilor.

La 23 aprilie 2014, în Malta, Jean-Claude Juncker a prezentat, în cadrul campaniei sale pentru a deveni preşedintele Comisiei Europene, un plan în cinci puncte în domeniul imigraţiei, în care solicita o mai mare solidaritate în politica UE în materie de migraţie.

La preluarea mandatului, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, i-a cerut comisarului responsabil pentru migraţie să lucreze, în cooperare cu prim-vicepreşedintele Timmermans, la o nouă politică în domeniul migraţiei, aceasta reprezentând una dintre cele 10 priorităţi ale Orientărilor politice, programul politic pe baza căruia Parlamentul European a ales actuala Comisie.

Pe baza unei propuneri a Comisiei Europene, în cadrul unei declaraţii a Consiliului European din 23 aprilie 2015, statele membre s-au angajat să ia măsuri rapide pentru a salva vieţi omeneşti şi să intensifice acţiunea UE în domeniul migraţiei. La câteva zile, a fost adoptată o rezoluţie a Parlamentului European.

La 13 mai 2015, Comisia Europeană şi-a prezentat agenda europeană privind migraţia, care stabileşte o abordare cuprinzătoare pentru a îmbunătăţi gestionarea migraţiei, sub toate aspectele sale.

La 27 mai 2015, Comisia Europeană a propus deja un prim pachet de măsuri de punere în aplicare a agendei europene privind migraţia, incluzând propuneri de transfer şi relocare, precum şi un plan de acţiune al UE împotriva persoanelor care introduc ilegal migranţi.

La 25-26 iunie, Consiliul European a convenit să avanseze în ceea ce priveşte propunerile înaintate de Comisia Europeană în cadrul agendei europene privind migraţia, concentrându-se pe transfer şi relocare, returnare şi cooperarea cu ţările de origine şi de tranzit.

La 20 iulie, Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne a convenit punerea în aplicare a măsurilor propuse în cadrul agendei europene privind migraţia, în special a transferului din Italia şi Grecia al persoanelor care au în mod clar nevoie de protecţie internaţională în următorii doi ani, începând cu un număr de 32.256 de persoane într-o primă fază, şi a relocării a 22.504 persoane strămutate din afara UE care au în mod clar nevoie de protecţie internaţională.

[1] Pe baza datelor actuale, aceasta înseamnă că măsura s-ar aplica solicitanţilor din Siria, Irak şi Eritreea.

IP/15/5596 – 09.09.2015

Anexă: Transfer de urgenţă pentru Italia, Grecia şi Ungaria

România: 604 din Italia, 1.951 din Grecia, 2.091 din Ungaria. Total: 4.646