Timp de opt ani, o sondă spaţială s-a îndreptat către Pluto, traversând întregul nostru sistem solar, parcurgând prin spaţiu o distanţă ce o plasează la aproape 4.8 miliarde km de Pământ şi la doar 261 milioane km – mai puţin decât dublul distanţei dintre Pământ şi Soare – de Pluto, planeta pitică care rămâne un mister pentru astronomi.

În curând, nava spaţială a NASA, New Horizons, iese din hibernare pentru ultima dată, pe 6 decembrie, oamenii de ştiinţă pregătindu-se pentru o întâlnire de şase luni cu planeta pitică, programată la începutul lunii ianuarie.

Continuare…

În 12 noiembrie Rosetta va încerca să pună Landerul său numit Philae, pe suprafaţa unei comete.

Sonda Rosetta, dezvoltată de Agenţia Spaţială Europeană, a efectuat recent o manevră importantă prin care s-a deplasat pe o orbită mai mare în jurul cometei 67P/Churyumov-Gerasimenko, în cadrul pregătirilor pentru eliberarea Landerului Philae.

Două aprinderi ale propulsiei au ridicat orbita navei spaţiale de la 10 km până la o distanţă de aproximativ 30 km de centrul cometei, unde va fi menţinută până în momentul în care încep manevrele de pre-livrare, cu două ore înainte de separare, în dimineaţa zilei programate.

Continuare…

După ce a petrecut aproape doi ani pe orbită într-o misiune secretă, misteriosul avion spaţial X-37B al US Air Force a aterizat, în 17 octombrie, la Vandenberg Air Force Base din California. Vehiculul reutilizabil fără pilot a realizat un zbor orbital fără precedent de 674 zile, dar foarte puţine se ştiu despre acest zbor-record.

Continuare…

Misiunea Rosetta a ESA va plasa landerul său, Philae, pe suprafaţa cometei 67P/Churyumov-Gerasimenko (67P/CG) în 12 noiembrie.

Site-ul de aterizare pentru Philae, cunoscut în prezent ca site-J, este situat pe cel mai mic dintre cei doi “lobi” ai cometei, cu un site de rezervă pe lobul mai mare. Locurile au fost selectate pe parcursul celor şase săptămâni după ce modulul Rosetta a ajuns la cometă, pe 6 august, în urma călătoriei sale de 10 de ani prin Sistemul Solar. Acum se află pe o orbită de 14 zile, în planuri diferite, la 30 de kilometri de 67P/CG.

Continuare…

După doi ani în care s-a deplasat şi a forat pe Marte, Roverul NASA Curiosity a ajuns la ţinta finală, baza unui munte marţian gigant.

Vehiculul laborator se află acum lângă muntele Aeolis Mons cu înălţimea de 5.5 kilometri, numit neoficial Muntele Sharp, au anunţat recent oficialii NASA, într-o conferinţă de presă. După aterizarea pe Planeta Roşie în 2012 şi parcurgerea a 9 kilometri, Curiosity se pregăteşte să sape la baza muntelui pentru a releva indicii despre trecutul planetei.

Continuare…

De-a lungul ultimelor decenii, au fost trimise misiuni pe Marte în cadrul programelor spaţiale din întreaga lume. Unele sunt staţii orbitale, unele sunt module care s-au aşezat pe suprafaţa planetei sau Rovere care se pot deplasa, culege şi analiza date. Din rezultatele combinate ale acestor misiuni a reieşit că, în cazul în care există viaţă microbiană, aceasta se află sub suprafaţa lui Marte. Pe de altă parte, în timp ce misiunile actuale ale NASA caută dovezi ale existenţei pe planetă a vieţii în trecut, nici o misiune NASA nu este planificată să caute semne ale vieţii în prezent.

Continuare…

Când cargoul automatizat al ESA, destinat aprovizionării Staţiei Spaţiale Internaţionale, arde în atmosferă la întoarcere, momentele sale finale – dezintegrarea – vor fi înregistrate din interior de un aparat unic de fotografiat în infraroşu.

Planul va fi pus în aplicare pentru când vehiculul de transfer automat fără pilot (ATV) 5, Georges Lemaître, încheie misiunea de şase luni la Staţia Spaţială Internaţională (ISS). Agenţia Spaţială Europeană a conceput, dezvoltat şi testat, în doar nouă luni, o “cutie neagră” care conţine un sistem de camere concepute pentru a înregistra evenimentul dramatic şi transmite imaginile pe Pământ după ce vehiculul se dezintegrează.

Continuare…

Misiunea spaţială Swarm a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) a început cartografierea unuia dintre aspectele cele mai misterioase ale planetei noastre: câmpul magnetic al Pământului.

Primul set de imagini de înaltă rezoluţie, de la cei trei sateliţi care compun misiunea Swarm dezvăluie cele mai recente modificări în interiorul câmpului magnetic care protejează planeta.

Lansată în 22 noiembrie 2013, misiunea constă din trei sateliţi identici care măsoară forţa şi direcţia câmpului magnetic al Pământului la nivele de precizie care nu au fost atinse până acum.

Continuare…

Acum când NASA plănuieşte noi misiuni robotice ambiţioase pe Marte, pavând drumul pentru expediţii ştiinţifice şi mai complexe, până la cele cu echipaj uman, noi nave spaţiale necesare pentru a ateriza în siguranţă pe suprafaţa planetei roşii devin o problemă de actualitate. Acestea vor trebui să fie capabile, în acelaşi timp, să transporte pe suprafaţă sarcini utile tot mai mari, necesare pentru sejururi prelungite pe suprafaţa marţiană. Pentru noile vehicule spaţiale se impun noi dispozitive care să asigure o coborâre în siguranţă pe planetă.

Continuare…

După opt ani în care a studiat a doua planetă, dinspre Soare, din sistemul nostru solar, Venus Express Orbiter al ESA a început să oprească programele ştiinţifice obişnuite, în aşteptarea “plonjării” în atmosfera venusiană, fierbinte şi foarte acidă, cândva în următoarele două luni. Văzând o oportunitate pentru mai multe investigaţii, oamenii de ştiinţă sunt în faza de planificare a unei misiuni probabil sinucigaşe, în care vor încerca o manevră aerodinamică experimentală, care va scădea cel mai jos punct de pe orbita navei spaţiale la 130 km deasupra suprafeţei planetei.

Continuare…