Arhiva pentru categoria ‘Civica’:

Instigare la fraudă… inversă

Unul dintre aspectele înviorătoare moral ale protestelor antiguvernamentale din România – februarie 2017 este degajarea de orice urmă de „mânie proletară” şi de alte forme de primitivism comportamental social-politic. Ele au fost exilate la marginea societăţii prin umor, voie bună şi deschidere; absente acestea, din cutuma „revoluţionară” a marxism-leninismului internaţional, de fapt din practica oricărei dictaturi: încrâncenarea ideologică le exclude. Continuare…

Iosif Musteţiu – un lider marcant al vechilor sindicate

Dând frâu liber sentimentelor de recunoştinţă faţă de memoria înaintaşilor noştri reşiţeni, care prin activitatea lor au ridicat prestigiul muncitorimii reşiţene şi a întregului Banat Montan. Reşiţa a devenit cea mai prestigioasă întreprindere din România. Evocând memoria acestora, mi-amintesc de cel care a fost un remarcabil cetăţean al Reşiţei şi al Banatului Montan, Musteţiu Iosif, lider marcant al sindicatelor muncitoreşti.

Continuare…

Hibernare electorală

Moto: – N-ai votat, nu vorbeşti.
(folclor nouăzecist)

Democraţia participativă este eficientă (şi efectivă) „din 4 în 5 ani” (cu rare excepţii, ale alegerilor anticipate). În rest, cu aplauze, contestări mediatice şi huiduieli, cam ca la stadion; cu diferenţe dramatice însă privind viaţa… spectatorilor. Să privim retrospectiv „meciul” de duminică, 11 decembrie 2016 de pe stadionul României, neuitând totodată sloganul „campania electorală începe a doua zi după alegeri”.

Continuare…

Un reşiţean participant la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia: PETRU BÂRNAU

La 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia s-a petrecut actul final al unirii cu Romania a tuturor tinuturilor locuite de romani.

Acolo s-a intrunit Adunarea nationala a celor 1228 de delegati care reprezentau intreaga suflare romaneasca din Transilvania si Banat. Un numar de 600 de delegati au fost alesi in circumscriptiile electorale iar 628 au fost desemnati de catre organizatii si asociatii culturale, profesionale, confesionale, economice si politice. Un numar de 18 delegati au reprezentat organizatiile social democrate din centrele industiale ale Banatului si Transilvaniei. Muncitorii uzinelor de fier resitene l-au desemnat sa-i reprezinte la Alba Iulia pe lacatusul de intretinere PETRU BÂRNAU, Acesta era un fiu al Resitei Montane nascut in 1886 pe strada Szechenyi (azi strada Castanilor nr.100) El din tinerete s-a implicat in miscarea sindicala dar si cea culturala desfasurata de catre romanii locuitori ai Resitei Montane; mai tarziu s-a inscris in Partidul Social Democrat.

Continuare…

Coşmarul ne urmăreşte încă

= Antipoem în proză polemică =

Trăim în continuare în paradigma alegerii între două rele, căutându-le însuşiri, motivaţii, explicaţii, ba chiar… perspective, extrapolând pe cele ale trecutului recent (3…10 decenii). Am uitat, estici şi vestici, nordici şi sudici deopotrivă, esenţa lor antiumană, aparţinătoare răului, precum şi importante încadrări social-politice, conform cărora cele două extreme – căci despre ele vorbim – ale patologiei umanităţii se atrag, în multe privinţe se ating, iar la capătul unor trasee istorice ajung să coincidă. Îndreptate împotriva fiinţei umane şi a binelui, sunt paradigme ale iadului şi trebuie (ar trebui) contrazise şi combătute cu toate resursele, dimpreună. Tratamentul punctual şi selectiv nu face decât să favorizeze germenii nebăgaţi în seamă/ menajaţi/ toleraţi să-şi scoată capul şi să vizeze noi (vechi!) revirimente.

Continuare…

Petiţie deschisă pentru salvarea Muzeului de locomotive şi a parcului

Resita, 14.09.2016

Către Primaria Muncipiului Reşiţa
În atenţia Domnului Ioan Popa, Primar

Ref. Anularea autorizatie nr. 240/2015 emise de primarul municipiului Resita si a HCL 319/2014 emis de Consiliul local Resita pentru realizarea unei statii distributie carburanti si a altor investitii in spatiul verde din imediata vecinatate a Muzeului de locomotive cu abur din Resita, zona Triaj

Petitie deschisă pentru salvarea Muzeului de locomotive şi a parcului

Continuare…

Planorismul cărăşean între realitate şi amintire

În România, istoricul planorismului datează din primul deceniu al secolului XX în localităţi ca: Braşov, Bucureşti, Sibiu, Timişoara, Cluj, Petroşani.

În Judeţul Caraş-Severin începuturile planorismului au loc la Reşiţa, mai exact la UDR (Uzinele din Reşiţa).

Amintim că zborul cu planorul sau zborul fără motor cum este cunoscut, reprezintă zborul planat şi zborul plutit în curenţi de aer ascendenţi. Planoarele sunt construite din materiale uşoare cum sunt: lemnul, placajul, pânza, aluminiul, materiale plastice etc.

În perioada de început, planoarele erau construite de înşişi cei care doreau să zboare cu ele, lucru care s-a petrecut şi la Reşiţa în decursul anilor.

Continuare…

Nevoia de monumente

Scrisoare deschisă

  • Domnului Primar Ioan Popa
  • Consiliului Municipal Reşiţa
    Comisiile de Urbanism şi de Cultură
  • Direcţiei Judeţene de Cultură, Culte şi Patrimoniu
    Doamna dr. Liubiţa Raichici

Doamnelor şi Domnilor,

O privire de ansamblu asupra oraşului nostru duce la constatarea unei anume sărăcii în privinţa monumentelor de for public. Îl salvează întrucâtva splendida Fântână cinetică din centrul civic, a lui C-tin Lucaci, dar nu e de-ajuns. La o privire comparativă de astă-dată cu alte oraşe constatăm absenţa la noi a monumentelor figurative, a busturilor şi statuilor; puţinele excepţii fiind ataşate câtorva instituţii (Muzeul Judeţean, Forumul German, cu câte un bust). Timişoara are o alee a personalităţilor, dar şi alte zeci şi zeci de sculpturi ale unor figuri de seamă, precum şi siluete simbolice aparţinând istoriei oraşului (Revoluţia din Decembrie, dar nu numai). Ea este o capitală regională, însă exemplele pot continua. Sânnicolau Mare are aliniate pe promenada centrală personalităţi ale istoriei moderne a locului, iar în întregul perimetru central mai pot fi întâlnite busturi şi statui semnificative (printre ele, două ale renumitului compozitor Béla Bartók, originar de acolo). Ne sunt cunoscute monumentele similare din Oraviţa, din Lugoj, din Caransebeş… şi sunt nenumărate alte exemple. Ele nu sunt capitale de judeţ…

Continuare…

Fantoma metalică ce cutreieră Europa

Anumite falsuri istorice au o persistenţă demnă de cauze mai bune. Se aseamănă atunci cu unele zvonuri proaste, practicate cu elan mai ales prin campaniile electorale. Am primit un protest al unui tehnician, care a lucrat câteva decenii în industria reşiţeană, faţă de susţinerea „fabricării turnului Eiffel la Reşiţa”. Este o marotă protocronistă – s-a mai discutat, nu-i o noutate – nesusţinută de nici un (!) document oficial sau altă dovadă, în peste un secol de când există chestiunea. Ea a apărut pe negândite şi într-o revistă de ţinută respectabilă. Articolaşul se încheie triumfător „Pe fiecare piesă de metal ce compune turnul Eiffel scrie: Made in Reschitza – Roumanie”. Însăşi mixtura anglo-germano-franceză a „inscripţiei” e cel puţin suspectă. Mais… passons, să trecem, cum zice parizianul. La trei săptămâni după expedierea scrisorii prin Poşta română, interlocutorul nostru se poate adresa unei alte publicaţii, spre a-şi face cunoscut protestul. Ca urmare, iată scrisoarea.

Continuare…

Anunţ intenţia de a candida ca independent pentru funcţia de primar al municipiului Reşiţa

Această intenţie se înscrie în atitudinea pe care am avut-o de-a lungul timpului, faţă de tot ceea ce s-a întâmplat în preajma mea, începând de la nivelul străzii, până la nivelul instituţiilor statului.

Sunt un vechi reşiţean şi intenţionez să candidez, deoarece consider că, eu:

Cunosc trecutul acestui oraş, înţeleg prezentul în care ne aflăm iar pe baza cunoştinţelor generale pe care le am şi înţelegerea în ansamblu a desfăşurărilor evenimentelor, pot pune în practică realizarea unui viitor realist, care să ducă spre o viaţă mai fericită şi prosperă a cetăţenilor acestui oraş.

Continuare…