Arhiva pentru categoria ‘Civica’:

Prof. univ dr. Sabin Pautza, compozitor şi dirijor de valoare mondială

În urmă cu 74 de ani, pe mapamond s-a născut un geniu al muzicii clasice, românul Sabin Pautza, care este considerat urmaş a lui George Enescu şi Bela Bartok, şi care a pus Reşiţa, Banatul Montan şi România pe harta muzicii din lume ridicând prestigiul muzical la cele mai variate forme de prezentare.

Datorită meritelor sale deosebite, a talentului său înnăscut precum şi a muncii sale neobosite, Sabin Pautza a ajuns dirijor la una din cele mai prestigioase orchestre simfonice din America obţinând numeroase succese.

Continuare…

Invenţii româneşti. Priorităţi mondiale

Începutul secolului XX a marcat unele evenimente importante în istoria omenirii. Geniul omenesc, după lupte aprige, a reuşit să dezlege unele enigme importante ale naturii.

Savanţii din lumea întreagă, matematicienii celebri, medicii, oamenii de rând, dar cu minţi sclipitoare, scormoneau febril necunoscutul pentru soluţionarea căutărilor în varietatea domeniilor existenţei umanităţii: medicină, mecanică, transporturi şi în special în aeronautică simţind că aceasta va rezolva mai rapid aceste probleme. Se trăia din plin secolul tehnicii.

Continuare…

Un profesor autodidact: Ing. Nicolae Adam

S-a născut în satul Şipet de lângă comuna Gătaia, la hotarul dintre două judeţe: Caraş şi Timiş, la data de 3 aprilie 1889. reşiţenii mai vârstnici îl numeau Moş Adam, datorită îmbătrânirii sale premature. O dramă de familie i-au încărunţit părul şi i-au brăzdat timpuriu faţa.

Este omul care prin activitatea sa de o viaţă a fost dascălul celor care voiau să înveţe o meserie.

Continuare…

Instigare la fraudă… inversă

Unul dintre aspectele înviorătoare moral ale protestelor antiguvernamentale din România – februarie 2017 este degajarea de orice urmă de „mânie proletară” şi de alte forme de primitivism comportamental social-politic. Ele au fost exilate la marginea societăţii prin umor, voie bună şi deschidere; absente acestea, din cutuma „revoluţionară” a marxism-leninismului internaţional, de fapt din practica oricărei dictaturi: încrâncenarea ideologică le exclude. Continuare…

Iosif Musteţiu – un lider marcant al vechilor sindicate

Dând frâu liber sentimentelor de recunoştinţă faţă de memoria înaintaşilor noştri reşiţeni, care prin activitatea lor au ridicat prestigiul muncitorimii reşiţene şi a întregului Banat Montan. Reşiţa a devenit cea mai prestigioasă întreprindere din România. Evocând memoria acestora, mi-amintesc de cel care a fost un remarcabil cetăţean al Reşiţei şi al Banatului Montan, Musteţiu Iosif, lider marcant al sindicatelor muncitoreşti.

Continuare…

Hibernare electorală

Moto: – N-ai votat, nu vorbeşti.
(folclor nouăzecist)

Democraţia participativă este eficientă (şi efectivă) „din 4 în 5 ani” (cu rare excepţii, ale alegerilor anticipate). În rest, cu aplauze, contestări mediatice şi huiduieli, cam ca la stadion; cu diferenţe dramatice însă privind viaţa… spectatorilor. Să privim retrospectiv „meciul” de duminică, 11 decembrie 2016 de pe stadionul României, neuitând totodată sloganul „campania electorală începe a doua zi după alegeri”.

Continuare…

Un reşiţean participant la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia: PETRU BÂRNAU

La 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia s-a petrecut actul final al unirii cu Romania a tuturor tinuturilor locuite de romani.

Acolo s-a intrunit Adunarea nationala a celor 1228 de delegati care reprezentau intreaga suflare romaneasca din Transilvania si Banat. Un numar de 600 de delegati au fost alesi in circumscriptiile electorale iar 628 au fost desemnati de catre organizatii si asociatii culturale, profesionale, confesionale, economice si politice. Un numar de 18 delegati au reprezentat organizatiile social democrate din centrele industiale ale Banatului si Transilvaniei. Muncitorii uzinelor de fier resitene l-au desemnat sa-i reprezinte la Alba Iulia pe lacatusul de intretinere PETRU BÂRNAU, Acesta era un fiu al Resitei Montane nascut in 1886 pe strada Szechenyi (azi strada Castanilor nr.100) El din tinerete s-a implicat in miscarea sindicala dar si cea culturala desfasurata de catre romanii locuitori ai Resitei Montane; mai tarziu s-a inscris in Partidul Social Democrat.

Continuare…

Coşmarul ne urmăreşte încă

= Antipoem în proză polemică =

Trăim în continuare în paradigma alegerii între două rele, căutându-le însuşiri, motivaţii, explicaţii, ba chiar… perspective, extrapolând pe cele ale trecutului recent (3…10 decenii). Am uitat, estici şi vestici, nordici şi sudici deopotrivă, esenţa lor antiumană, aparţinătoare răului, precum şi importante încadrări social-politice, conform cărora cele două extreme – căci despre ele vorbim – ale patologiei umanităţii se atrag, în multe privinţe se ating, iar la capătul unor trasee istorice ajung să coincidă. Îndreptate împotriva fiinţei umane şi a binelui, sunt paradigme ale iadului şi trebuie (ar trebui) contrazise şi combătute cu toate resursele, dimpreună. Tratamentul punctual şi selectiv nu face decât să favorizeze germenii nebăgaţi în seamă/ menajaţi/ toleraţi să-şi scoată capul şi să vizeze noi (vechi!) revirimente.

Continuare…

Petiţie deschisă pentru salvarea Muzeului de locomotive şi a parcului

Resita, 14.09.2016

Către Primaria Muncipiului Reşiţa
În atenţia Domnului Ioan Popa, Primar

Ref. Anularea autorizatie nr. 240/2015 emise de primarul municipiului Resita si a HCL 319/2014 emis de Consiliul local Resita pentru realizarea unei statii distributie carburanti si a altor investitii in spatiul verde din imediata vecinatate a Muzeului de locomotive cu abur din Resita, zona Triaj

Petitie deschisă pentru salvarea Muzeului de locomotive şi a parcului

Continuare…

Planorismul cărăşean între realitate şi amintire

În România, istoricul planorismului datează din primul deceniu al secolului XX în localităţi ca: Braşov, Bucureşti, Sibiu, Timişoara, Cluj, Petroşani.

În Judeţul Caraş-Severin începuturile planorismului au loc la Reşiţa, mai exact la UDR (Uzinele din Reşiţa).

Amintim că zborul cu planorul sau zborul fără motor cum este cunoscut, reprezintă zborul planat şi zborul plutit în curenţi de aer ascendenţi. Planoarele sunt construite din materiale uşoare cum sunt: lemnul, placajul, pânza, aluminiul, materiale plastice etc.

În perioada de început, planoarele erau construite de înşişi cei care doreau să zboare cu ele, lucru care s-a petrecut şi la Reşiţa în decursul anilor.

Continuare…