„Cu prilejul făşangului, pe străzile Reşiţei umblau mascaţii. În duminica făşangului obiceiul îşi găsea apogeul. Mascaţii cutreierau străzile singuri sau în grup, străzile vuiau de spectatori. Întreaga vale a Bârzavei răsuna de strigături, sunete de zurgălăi, de ţipete de bucurie şi plânsete, sunete de diferite intensităţi şi tonalităţi, acorduri de acordoane şi alte instrumente muzicale. Copiii fugeau după mascaţi strigând Ripp-Ripp-hali-pup.“
|
Okt.11, 17 óra, Magyar Müvelõdési Ház: Okt.13, 20 óra, Grupul scolar Tehnic: Okt.16, 17 óra, Magyar Müvelõdési Ház: |
Îmi pare rău că trebuie să scriu despre o pagină urâtă din istoria Palatului Cultural.
M-am străduit să reînfiinţez cele trei asociaţii (vezi pagina 3) şi am câştigat în instanţă Palatul Cultural, pentru vechii reşiţeni, din dorinţa de a păstra şi continua tradiţiile locale, care să poată contribui la dezvoltarea comunităţii locale.
Trebuie să reamintesc că, după finalizarea revendicării şi obţinerea clădirii, câteva persoane, dintre care cei mai mulţi nici nu erau încă membrii ai asociaţiei, iar ceilalţi nici nu aveau dreptul de a fi membrii, nişte impostori, au reuşit prin fals, bârfe şi minciuni să-l înlăture din funcţia de preşedinte al Asociaţiei Culturale Reşiţa Română, pe dr. Petru Iliasă (septembrie 2005).
Duminică, 16 septembrie, ora 16, va avea loc în cadrul evenimentului „1-40-140“ inaugurarea „Muzeului de Locomotive cu Abur Reşiţa“. Cu acest prilej, Fundaţia UDR şi Primăria Reşiţa pregătesc o surpriză reşiţenilor, atât celor nostalgici cât, mai ales, celor ce nu au văzut niciodată o locomotivă cu abur funcţională.
În ciuda căldurilor excesive din această vară au continuat manifestările culturale organizate de Casa de Cultură Maghiară prin Asociaţia PLATANUS din Reşiţa. În iulie, de Sf.Ilie la Oraviţa a avut loc a doua ediţie a Zilelor Culturii Maghiare din Oraviţa, la Teatrul Vechi. Despre expoziţie de fotografii artistice ale fotografului amator Ioan Toth a vorbit Ionel Bota, directorul teatrului. Pe scenă Grupul vocal Hovirag (Ghiocelul) din Reşiţa a prezentat un spectacol muzical cu cântece populare maghiare ţigăneşti.
“Din când în când, este bine să venim acasă. Să ştim de unde ne tragem, să ne simţim rădăcinile, şi în seara aceasta, la Reşiţa, a venit acasă Mircea Hohoiu”, a spus Camelia Duca, directoarea librăriei Semn de carte, în deschiderea concertului pe care cantautorul, stabilit în Germania, l-a susţinut în seara de marţi 24 iulie, sub bolta de viţă a librăriei.
„Funicularul reşiţean, care traversează oraşul în apropierea centrului civic, poate deveni pentru Reşiţa ceea ce este Turnul Eiffel pentru Paris”, a declarat arhitectul belgian Pierre Lallemand, aflat în vizită de lucru în municipiul de pe Bârzava. Arhitectul belgian s-a aflat la Reşiţa, la începutul acestei săptămâni, împreună cu alţi doi arhitecţi, Steven Beckers şi Ioana Sandu, membrii unei firme de consultanţă şi arhitectură din Bruxelles, la invitaţia primarului Mihai Stepanescu. Cei trei arhitecţi au fost la Reşiţa ca urmare a unui contract privind elaborarea unui Master Plan al oraşului. Continuare…
Cu ocazia împlinirii la data de 3 iulie 2012 a 241 de ani de la înfiinţarea uzinelor metalurgice Reşiţa publicăm articolul „Din istoricul Reşiţei” apărut în 1936, în ziarul Fruncea şi semnat de domnul Gh. Cimponeriu, priminspector U.D.R.
Părţile muntoase ale Bănatului au fost foarte mult apreciate de romani ca regiuni miniere. În Sasca şi Moldova nouă erau chiar colegii ale aurariilor, – ce denotă că extracţia aurului s-a făcut intensiv.
Fierul se exploata în regiunea Bocşa – Ocna de fier – Dognecea de unde se exploatează şi azi minereul.
Cu prilejul aniversării începuturilor industriei la Reşiţa, în 1771, inginerul Dan Perianu, a susţinut o conferinţă cu tema „3 iulie – data inaugurării industriei la Reşiţa”. Conferinţa a avut loc, marţi 3 iulie, la Direcţia pentru Cultură Caraş-Severin, şi a cuprins trei capitole:
|
Arhivă Contact |
Copyright © 1995-2012 Prisma | Toate drepturile rezervate. RSS articole recente |
|
