La începutul secolului 21, o nouă generaţie de nave de explorare subacvatice este pe cale de a deveni realitate cu SeaOrbiter.

Acum câţiva ani, au existat zvonuri că o navă maritimă oceanografică futuristă ar putea fi construită cu singurul scop de a explora oceanele lumii. Cunoscută sub numele de SeaOrbiter, ea va servi ca laborator ştiinţific, unde oamenii de ştiinţă explorează locurile care acoperă două treimi din planeta noastră şi conţin 80 la sută din toată viaţa de pe Pământ – oceanele.

Continuare…

Phil Pauley, un designer cu sediul la Londra, a prezentat viziunea sa pentru Sub-Biosfera 2, un habitat subacvatic auto-sustenabil, conceput pentru aquanauţi, turism şi cercetări oceanografice, precum şi găzduirea pe termen lung a oamenilor, plantelor şi animalelor. Dacă acest lucru sună ca un concept familiar, este pentru că sistemul lui Pauley se bazează pe succesul proiectului Biosfera 2, un sistem ecologic închis, construit de om în Arizona, care a fost folosit de către cercetători pentru a explora posibilitatea de a trăi îndelungat într-un mediu închis, monitorizat.

Continuare…

În secolul al treilea î.e.n., regele Hiero al II-lea al Siracuzei i-a cerut lui Arhimede să elaboreze o serie de capcane mortale pentru a lupta cu invadatorii romani. Printre multe modele, inventatorul a gândit o rază a morţii solară. Ideea de bază a fost să construiască o serie de oglinzi, care ar putea reflecta razele de lumină într-un punct central, distrugând prin foc navele romane. Este puţin probabil că arma a trecut de stadiul de plan, dar a devenit un model influent pentru generaţii. Arhimede a fost, probabil, primul care a încercat să convertească energia solară, căutând o cale de a profita de energia stelei noastre.

Continuare…

O echipă de la Universitatea Boulder din Colorado, USA, a dezvoltat o tehnică radical nouă, care foloseşte puterea luminii soarelui pentru a separa eficient apa în hidrogen şi oxigen, deschizând calea pentru utilizarea la scară largă a hidrogenului ca un combustibil curat, verde.

Echipa CU-Boulder a conceput un sistem solar-termic în care lumina soarelui ar putea fi concentrată de o gamă largă de oglinzi într-un singur punct situat în vârful unui turn central. Turnul va aduna căldura generată de sistemul de oglinzi până la aproximativ 1.350 de grade Celsius, apoi o va transfera într-un reactor care conţine compuşi chimici cunoscuţi sub numele de oxizi metalici.

Continuare…

Problema celor care reuşesc să depăşească provocări tehnologice majore este că atunci când doar menţionează în treacăt o idee nouă, toată lumea se aşteaptă să o dezvolte. Acest fapt de viaţă l-a aflat şi Elon Musk, cu un an în urmă, când a menţionat pentru prima dată ideea privind “al cincilea mod de transport”, după avioane, trenuri, maşini şi bărci, numit Hyperloop. De atunci, fondatorul SpaceX şi Tesla a fost în mod constant presat cu întrebări despre modul în care funcţionează sistemul şi când va putea dezvălui detalii privind această nouă abordare. Ei bine, în 12 august, Musk a prezentat Hyperloop, cu ilustraţii, explicaţii tehnice, obstacole financiare şi chiar o potenţială primă rută.

Continuare…

Dezastrul nuclear de la Fukushima, din 2011, arată că aşezarea centralelor nucleare în zone predispuse la dezastre naturale poate duce la dezastre şi mai mari. Un nou proiect în curs de dezvoltare din Rusia, prima centrală nucleară plutitoare din lume, va ridica, probabil, nivelul dezbaterilor privind ideile ecologic periculoase.

Numită Akademik Lomonosov, masiva navă purtătoare de centrală nucleară va fi prima dintr-un parc de centrale plutitoare care vor fi lansate de Rusia. Vasul ar trebui să fie opera-ţional până în 2016, a declarat reporterilor directorul general al celei mai mari firme de construcţii navale din Rusia, la cel de al 6-lea Salon Internaţional Naval din Sankt-Petersburg.

Continuare…

Comisia Europeană şi Japonia au anunţat recent, colaborarea în şase proiecte de cercetare care vizează redefinirea arhitecturii internetului pentru a creşte eficienţa reţelelor de transport de date. Unul din proiecte are drept scop construirea unor reţele de 5000 de ori mai rapide decât viteza medie actuală de bandă largă europeană (100 Gbps faţă de 19.7 Mbps).

Continuare…

Transportul aerian de astăzi este un amalgam de lungi drumuri pe care trebuie să te deplasezi până la aeroportul aglomerat, cozi lungi care se mişcă în ritm de melc şi aşteptări plictisitoare. Ar fi mult mai uşor şi mai puţin frustrant, dacă ai prinde un avion la fel cum prinzi un tren. École Polytechnique Fédérale de Lausanne (EPFL), din Elveţia, lucrează la proiectul Clip-Air, care într-o zi va produce avioane modulare, permiţând unui călător să urce la bordul unui avion într-o staţie de cale ferată din Londra, de exemplu, şi debarca în mijlocul Romei fără a se ridica din fotoliul sau cuşetă.

În curs de dezvoltare din 2009, proiectul Clip-Air îşi propune să fuzioneze viteza de deplasare din aer cu flexibilitatea transportului feroviar.

Continuare…

Vara trecută, au început să zboare drone peste Republica Dominicană şi Haiti. Aceşti roboţi zburători nu au efectuat o misiune militară sau de supraveghere a poliţiei. Ei au aparţinut firmei americane Matternet. Aceasta vrea să depăşească infrastructura rutieră primitivă în ţările în curs de dezvoltare prin construirea unui Pony Express-futurist, cu drone.

Pentru început, aceste “drone pentru bunuri” vor transporta alimente, medicamente şi alte elemente esenţiale pentru sate blocate de vreme proastă şi infrastructura rutieră de calitate scăzută.

Ideea de Matternet a fost prezentată de câţiva absolvenţi ai programului de studii Singularity University (SU), din 2011.

Continuare…

Terrafugia prezintă următoarea generaţie de maşini zburătoare.

Nu cu mult timp în urmă, mult mediatizata firmă Terrafugia din Massachusetts, USA, a prezentat detaliile unui nou design pentru o maşină zburătoare hibridă, TF-X, deşi compania este în urmă cu livrarea primului model, Transition, mai puţin radical.

Continuare…