Mihai Stepanescu îi acuză pe unii membri ai Comisiei de Dialog Social că sunt în serviciul unui (alt) candidat la Primărie

Subiectul privind investiţiile realizate în municipiul Reşiţa, aflat pe ordinea de zi a Comisiei de Dialog Social a judeţului Caraş-Severin, a stârnit, săptămâna trecută, discuţii aprinse, chiar tensionate, între primarul Reşiţei, Mihai Stepanescu, pe de o parte, şi doi dintre membri comisiei, sindicalistul Nicolae Drăgan, reprezentantul BNS în judeţ, şi Dumitru Micu, reprezentant al Asociaţiei Patronatelor din România, filiala Caraş-Severin.

Continuare…

Centrul de Voluntariat Reşiţa este un proiect care s-a concretizat sub forma unui parteneriat public-privat, partenerii fiind Fundaţia Activity pentru resurse umane şi dezvoltare durabilă Reşiţa, Primăria Municipiului şi Consiliul Local Reşiţa, Direcţia Judeţeană Pentru Tineret Caraş-Severin, Asociaţia Cogito Reşiţa, Asociaţia Bike Attack, Asociaţia Egality şi Asociaţia Sf. Vincenţiu de Paul Reşiţa. În 2006 Centrul a dobândit personalitatea juridică, devenind o organizaţie neguvernamentală de sine stătătoare înfiinţată potrivit Ordonanţei nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.

Continuare…

După 1989, cei care au ieşit în stradă ca să apere drepturile românilor au apreciat că este oportun să pună şi bazele primei asociaţii de revoluţionari. Ideea a pornit de la un grup modest de 50 de persoane, pentru ca în 2012, numărul membrilor să depăşească 560. Primul ONG de acest profil din Caraş-Severin a fost Asociaţia Luptătorilor în Revoluţia din Decembrie 1989. “Grupul de iniţiativă a lansat ideea înfiinţării ONG-ului în anul 1990, astfel că în 1991, pe data de 01 februarie, acesta a şi fost atestat juridic. Continuare…

Dacă înainte de Revoluţie cuvântul “rrom” era pronunţat numai pe la colţurile străzilor, anul 1990 a adus pentru Caraş-Severin înfiinţarea primei organizaţii care apără drepturile etnicilor. În prezent, în judeţ sunt circa 7.500 de rromi, mai puţini cu aproape 500 faţă de recensământul din 2001, însă reprezentanţii etniei explică faptul că recenzarea nu a decurs ca la carte. “Numărul nu a scăzut în realitate, însă vă spun din propria experienţă faptul că cel care a venit să adune datele a promis că se întoarce şi nu l-am mai vazut la faţă. A ratat 15 persoane dintr-o singură casă. Noi, cu toţii ne-am fi declarat etnici, pentru că ne mândrim cu asta”, a spus Ion Stancu, prim-vicepreşedintele Partidei Rromilor din Caraş-Severin. Continuare…

Motto-ul organizaţiei conduse de reşiţeanul Ştefan Steiner, unul dintre cei mai fervenţi şi constanţi militanţi pentru drepturile acestor persoane, pentru modificările legislative care să vină în spijinul lor şi, nu în ultimul rând, pentru schimbarea mentalităţilor generale vizavi de aceste cazuri este orice persoană cu handicap are dreptul la respect şi nimic pentru noi, fără noi. “De aceea am făcut şi facem în continuare eforturi să nu fim excluşi din sfera deciziilor care ne privesc”, afirmă Steiner. Continuare…

Protestele anti-ACTA, la Reşiţa, s-au încheiat înainte de a începe

La protestele împotriva Puterii, de sâmbăta trecută, 11 februarie, din centrul Reşiţei, erau aşteptaţi să se alăture şi internauţii, care au anunţat că vor ieşi în piaţă, ca să protesteze împotriva ACTA, a ceea ce ei numesc “Poliţia Internetului”. Mai precizăm că România a semnat Tratatul ACTA, însă el nu va fi pus în aplicare la nivelul UE, decât după dezbaterea Tratatului în comisii, începând cu luna mai, a.c. şi eventuala lui votare de către Paralamentul European, în luna iunie.

Continuare…

Mai mulţi lideri ai Asociaţiei “21 Decembrie” din Reşiţa, în frunte cu revoluţionarul Dan Dumitru, au început să adune semnături de la cetăţeni din Reşiţa, pe un document, prin care solicită Primăriei Reşiţa: “aprobarea unui spaţiu al libertăţii de opinie şi de exprimare a cetăţenilor, în Piaţa 1 Decembrie 1918, în jurul toriţei”. Autorizarea este solicitată pentru toată perioada din prezent, până la sfârşitul anului 2012.

Continuare…

“Guvernul României nici nu ştie că oraşul Reşiţa există”, au spus protestatarii din Reşiţa, după ce au aşteptat mai bine de două săptămâni după un răspuns la o petiţie transmisă lui Emil Boc şi Guvernului, prin intermediul Prefectului judeţului Caraş-Severin. Pentru că nu au primit răspuns, o delegaţie a manifestanţilor a cerut, marţi 31 ianuarei, o întrevedere cu Prefectul, Octavian Ţunea, pentru a-şi exprima nemulţumirea cu privire la faptul că Guvernul, nu numai că nu pune în aplicare revendicările exprimate în scris, dar nici măcar nu se oboseşte să răspundă la o scrisoare oficială, trimisă în numele cetăţenilor nemulţumiţi din Reşiţa.

Continuare…

Miercuri 25 ianuarie, la Reşiţa s-a intrat în cea de-a zecea zi de proteste neîntrerupte împotriva Preşdintelui, a Guvernului şi a partidelor aflate la guvernare. După toate probabilităţile, aceste manifestaţii de protest din centrul civic al municipiului se arată cele mai prelungite din istoria postdecembristă a oraşului, poate chiar cele mai de durată din toată istoria oraşului. Reamintim că în anul 1996 protestele muncitorilor de la Reşiţa, la care s-au alăturat toate categoriile sociale, au durat nouă zile, protestele din stradă încetând în urma negocierii unui protocol semnat între sindicate şi reprezentanţii Guvernului respectiv, cu primul ministru de atunci, Nicolae Văcăroiu, prin care Guvernul se angaja să sprijine realizarea unor investiţii în indusdtria reşiţeană.

Continuare…

Începând de duminică, 15 ianuarie, în fiecare după amiază, aproximativ 2 – 300 de reşiţeni au protestat, în piaţa din centrul civic, împotriva Preşedinţiei, a Guvernului, a Consiliului Judeţean şi a Prefecturii Caraş-Severin. Manifestaţiile lor s-au alăturat demonstraţiilor de protest din Bucureşti şi din alte aproximativ 40 de oraşe din aproape toate judeţele. Reamintim că protestele au început în ţară săptămâna trecută, iniţial ca o formă de sprijin faţă de fondatorul SMURD, Raed Arafat, care, la presiunea preşedintelui Traian Băsescu, a fost obligat să demisioneze din funcţia de subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Mai menţionăm că Raed Arafat şi-a exprimat dezacordul faţă de unele prevederi ale proiectului legii sănătăţii, având, pe această temă o dispută cu Traian Băsescu. Ulterior, deşi proiectul legii sănătăţii a fost retras, începând de sâmbătă 14 ianuarie, protestele s-au orientat împotriva preşedintelui Băsescu, a primului ministru Emil Boc şi a Guvernului. Continuare…