Limitele unui trai civilizat şi, mai nou, normele europene nu ne permit să-i ignorăm pe cei aflaţi în suferinţă sau nevoi. Graniţele extreme ale unui fals şi păgubos altruism, ne fac să inventăm tot felul de favoruri pentru cei, care de cele mai multe ori se dovedesc a fi mai şmecheri decât majoritatea. Vorbim aici de falşii handicapaţi, o parte a ajutaţilor social, de falşii neputincioşi. Termenul de ajutor social nu îşi are practic aplicabilitate într-o ţară în care cei ajutaţi nu trebuie să recompenseze în vreun fel ajutorul primit. Lunar, o parte din contribuţia mea către stat le revine acestor oameni. Aceşti primitori de ajutor ar trebui să presteze muncă în folosul comunităţii. Dar, indivizii îşi fac rost de concedii medicale, pentru a chiuli. Îţi râd în nas că eşti un prost care merge cel puţin opt ore pe zi la lucru.
Continuare…